Controversa Cernobâl

În urmă cu aproape două decenii, în data de 26 aprilie 1986, la Cernobâl avea loc cel mai grav accident nuclear din istoria omenirii. Explozia reactorului numărul patru al centralei nucleare din fosta Uniune Sovietică a produs atunci o catastrofă radioactivă de proporţii incalculabile afectând, potrivit relatărilor de la acea vreme, milioane de oameni din mai multe părţi ale Europei. Reprezentanţii Agenţiei Internaţionale pentru Energie Atomică a Naţiunilor Unite se află în aceste zile în Viena pentru o discuţie pe tema dezastrului de la Cernobâl. Potrivit unui raport preliminar, numărul celor afectaţi de explozie este mai mic decât s-a estimat iniţial. Documentul ce se află astătzi în ultima zi de dezbateri a provocat indignarea organizaţiilor neguvernamentale, după ce s-a relatat că accidentul nuclear a ucis până acum 56 de persoane, iar alte 4.000 sunt în pericol de a-şi pierde viaţa. Dintr-un grup de 600.000 de persoane ce au fost cel mai expuse radiaţiilor, respectiv angajaţi ai uzinei, echipe de intervenţie şi locuitori ai regiunii, doar 3940 îşi vor pierde viaţa în anii următori de cancer şi leucemie, boli provocate de radiaţii. Raportul a provocat reacţii immediate din partea asociaţiilor pentru protecţia mediului. Greenpeace a afirmat că Naţiunile Unite vor să cosmetizeze cel mai grav accident nuclear din istorie. Reprezentanţii organizaţiei au declarat la Amsterdam că negarea implicaţiilor catastrofei din Cernobâl jigneşte miile de victime despre care se spune că sunt bolnave din cauza stresului şi au temeri iraţionale. De asemenea, Greenpeace precizează că sugestia făcută de Agenţie, că oamenii se pot muta în zona contaminată are consecinţe incalculabile. Potrivit sursei citate, raportul de 600 de pagini are şi omisiuni, respectiv se vorbeşte despre un eşantion de 600.000 de oameni din Ucraina, însă nu se spune nimic despre milioanele de europeni ce au devenit victime colaterale. În raport este inclus şi un studiu al Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii, care menţionează 72.000 de muncitori ruşi afectaţi de radiaţii, în timp ce potrivit Greenpeace, cifra este de 10 ori mai mare. Şi activiştii ecologişti din Ucraina s-au arătat scandalizaţi de raportul prezentat la Viena. Ei spun că “scopul organizaţiei este de a dezvolta în continuare tehnologiile nucleare, motiv pentru care vor să minimalizeze efectele dezastrului de la Cernobâl”.

În document se mai menţionează că pe o rază de 30 de kilometri de reactorul care a explodat în 1986, nivelul radiaţiilor s-a normalizat, aceasta fiind o invitaţie pentru oameni să se mute în zonă, după cum susţineau şi reprezentanţii Greenpeace. Consultantul comisiei parlamentare ucrainene de siguranţă atomică Volodymyr Ustatenko susţine că datele raportului sunt false şi nu exprimă realitatea. La rândul lor, membrii grupului ecologist norvegian Bellona au declarat că informaţiile prezentate de Agenţia Internaţională pentru Energie Atomică reprezintă doar un mic fragment din realitate. Nils Boehmer, specialist în fizică nucleară a afirmat că multe întrebări nu şi-au găsit răspunsul în raport şi a sugerat că cifrele care au stat la baza întocmirii documentului, care au fost oferite de autorităţile ucrainene au fost cosmetizate. Şi specialiştii din Belarus susţin că cifrele prezentate sunt mult mai mici decât cele reale. Fizicianul Georgi Lepnin care a fost şi el expus la radiaţiile din accident susţine că cel puţin 10.000 din cei 200.000 de membri ai echipelor de intervenţie şi-au pierdut viaţa după catastrofă.

Pe de altă parte, Belarus, Rusia şi Ucraina au susţinut ieri punctul de vedere al experţilor Naţiunilor Unite, potrivit căruia temerile cu privire la efectul radiaţiilor emise în accidentul de la Cernobâl sunt exagerate. “Persoanele care locuiesc în regiunile afectate de explozie au o viaţă normală, cu mici excepţii, a declarat reprezentantul Programului de Dezvoltare al Organizaţiei Naţiunilor Unite, Kalman Mizsei.