Controverse privind reforma sănătăţii

Este vorba de 17 legi care abordează domeniul complex al asistenţei sanitare şi al asigurărilor de sănătate. În linii mari, ele se referă la schimbarea modului de administrare al spitalelor şi la stabilirea unei corelaţii stricte între banii cheltuiţi şi serviciile medicale oferite de spitale. Astăzi nimeni nu poate spune cum se cheltuiesc banii şi sistemul public de asistenţă medicală se află într-un deficit cronic. Ministrul nu a aşteptat însă ca legile sale să fie adoptate şi i-a demis pe mulţi directori de spitale pe care i-a considerat risipitori şi incompetenţi. Reacţia a fost virulentă. În mediul medical există structuri conservatoare care nu doresc să cedeze controlul, dar care totodată nu s-au dovedit capabile de o administrare eficientă.

Cazul spitalului Elias a ieşit în evidenţă întrucît este un spital particular, aflat în proprietatea Fundaţiei Elias şi administrat de Academia Română. Preşedintele Traian Băsescu s-a simţit obligat să intervină, sugerînd ministrului să facă concesii. Ministrul sănătăţii Eugen Nicolăescu a declarat, vineri, într-o conferinţă de presă, că nu intenţionează să ia spitalul Elias de la Academie, ci vrea doar să vadă care este cea mai bună conducere pentru respectiva unitate sanitară.

Dar amploarea conflictului este mult mai mare întrucît antrenează pe mulţi medici şi directori de spitale care au poziţii politice influente. Diferendul a ajuns chiar la Curtea Constituţională, care urmează să se pronunţe asupra unui articol din ordonanţa privind rectificarea bugetară care a stat la baza demiterii mai multor directori de spitale, inclusiv a lui Sorin Oprescu, cunoscut politician PSD.

Social democraţii s-au constituit în oponenţi din motive de ordin personal, dar şi din motive generale. Legile ministrului Nicolăescu conţin multe aspecte liberale, cum ar fi privatizarea spitalelor, pe care social democraţii nu le pot accepta şi ar dori atunci o dezbatere parlamentară largă care să le îngăduie depunerea şi argumentarea mai multor amendamente.

Un alt aspect controversat al reformei este desfiinţarea caselor de sănătate paralele. Dar de astă dată controversa se manifestă chiar în sînul Guvernului. Premierul Călin Popescu Tăriceanu s-a plasat de partea ministrului Eugen Nicolăescu, pronunţîndu-se clar pentru desfiinţarea acestora, apreciind că ele reprezintă "un aparat birocratic suplimentar", care poate crea privilegii nefireşti. Este vorba de casele de asigurări constituite de Ministerul Apărării Naţionale, Ministerul de Interne, Serviciul Român de Informaţii şi altele. Totuşi guvernul nu a reuşit să ia o decizie la ultima sa şedinţă de joi.

Pachetul de legi va putea vizat de guvern probabil la sfîrşitul lunii, după care ar putea fi adoptat prin asumarea răspunderii. Preşedintele PSD, Mircea Geoană, a anunţat că în această eventualitate partidul său va depune o moţiune de cenzură.