Corea de Sud – o naţiune bibliofilă cu tradiţie

Oaspetele de seamă al Târgului internaţional de carte de la Frankfurt pe Main este, anul acesta, Corea de Sud. Invitaţia fusese adresată, desigur, ambelor state coreene, Corea de Nord a refuzat-o însă fără comentariu. Astfel a rămas Corea de Sud singură, şi a profitat de ocazie pentru a se prezenta în mod impresionant drept o naţiune cu o îndelungată tradiţie culturală, şi, în mod special, în acest context, drept o naţiune bibliofilă. Acest aspect a fost evidenţiat în seara inaugurării poetul Ko Un, unul dintre cei mai apreciaţi autori coreeni, care a amintit, citez: „Corea este ţara în care se inventase tipărirea cu litere mobile cu 50 de ani înaintea lui Gutenberg. Astfel, Corea a fost o ţară călăuzitoare în era cărţii. Iar pentru noi, coreenii, cărţile sunt moştenirea noastră tradiţională.” Reprezentanţii coreeni demonstrează cum funcţiona arta tipăritului în vremurile de demult, expunând alături o serie de opere deosebit de vechi şi valoroase ale patrimoniului său literar. Acest aspect este doar una din cele două feţe ale tradiţiei literare ale Coreei, care este cunoscută în prezent drept ţara boom-ului digital. Cele mai vechi tradiţii şi cele mai moderne metode de răspândire a literaturii – iată semnul sub care Corea prezintă lumii în premieră cartea ubicuă, în engleză prescurtat U-Book, un prototip de carte universală şi omniprezentă, care poate fi citită pe ecranul telefonului mobil. Mai ales poeziile, care se bucură în Corea de o popularitate deosebită, se pretează la o asemenea redactare. În viitor va fi posibilă probabil şi lecturarea unor texte mai ample. O viziune avangardistă a lumii cărţii sau doar o utopie? Concurenţa cărţii tradiţionale sau salvarea plăcerii de a citi? Căci entuziasmul pentru cărţi manifestat de Corea de Sud nu pare să aibă corespondent în Europa, deşi vânzările de carte par să fi crescut cu un procent faţă de nivelul scăzut de anul trecut, iar numărul standurilor prezente a crescut de asemenea.

În timp ce Corea de Sud îşi prezintă vechile tradiţii şi meşteşuguri, pe de-o parte, precum şi inovaţiile în domeniul informaţional pe de alta, absenţa Coreei de Nord la Târgul de carte semnalează implicaţia politică pe care o are o asemenea manifestaţie culturală. În acest sens, directorul expoziţiei, Jürgen Boos, vorbeşte despre cei trei stâlpi ai târgului de carte:

„Angajamentul nostru pentru cultură, literatură şi educaţie, este, în fapt, o acţiune profund politică. Baza existenţei noastre, şi a existenţei clienţilor noştri, a micilor şi marilor edituri, este libertatea cuvântului. Iar noi, târgul de carte, reprezentăm din anii `70 platforma acestui discurs politic. Cartea este un eveniment politic şi va rămâne ancorată în politică”, a declarat Jürgen Boos.

Un alt incident evidenţiază, de asemenea, însemnătatea politică a Târgului de carte, şi anume decernarea Premiului pentru Pace al Librarilor germani, tradiţională în ultima zi a expoziţiei. Anul acesta premiul revine celebrului scriitor turc Orhan Pamuk. După nominalizarea sa, Orhan Pamuk a fost pus sub acuzare în Turcia, deoarece ar fi denigrat tradiţiile culturale turce. În fapt, Orhan Pamuk nu s-a temut să scrie deschis despre genocidul turcilor împotriva armenilor. Astfel, premierea autorului turc persecutat în ţara sa, capătă o pronunţată tentă politică.

Preşedintele PEN-clubului german Johano Strasser a declarat în acest context:

„Nici un alt loc din lume nu permite în asemenea măsură evidenţierea pluralităţii opiniilor ca Târgul de Carte de la Frankfurt. Dar ştim cu toţii, că valorile care trebuie recunoscute, pentru ca această bogăţie culturală să se poată manifesta, nu sunt respectate pretutindeni.”