Coridorul pan-european 4 - o prioritate "secundară" la Bruxelles?

Deutsche Welle: Domnule Nowak, sunteti responsabil pentru realizarea coridorului paneuropean de transport nr. 4. Am mai avut ocazia să vorbim, la microfonul Deutsche Welle, despre acest proiect european. Dacă privim în amănunt constatăm că au apărut o serie de probleme, Comisia europeană modificând parcursul iniţial. Coridorul va ocoli în întregime România iar pe teritoriul Bulgariei nu se vor construi prea mulţi km de autostrada. Care sunt deosebirile între planurile iniţiale ale coridorului 4, planuri pentru întocmirea cărora s-au depus eforturi însemnate şi proiectul propus acum de Comisia Europeana?

Herwig Nowak: Într-adevăr există un proiect încă valabil al coridorului 4 realizat de UE, dar acesta a primit o concurenţă serioasă din partea aşa-numitului proiect al axelor. În timp ce planurile coridorului sunt strict motivate de nevoile transportului, proiectul axelor are drept fundament politica de vecinătăţi. Cu alte cuvinte UE crează căi de acces pentru numeroasele state aflate la graniţele sale extrene. Aceste axe sunt parţial prelungiri ale coridoarelor, dar, pe alocuri, se şi abat de la planurile iniţiale. În ce priveşte România şi parţial Bulgaria, proiectul axelor diferă mult de cel al coridorului 4.

DW: Să însemne aceasta că proiectul coridorului 4 pan-european va fi abandonat sau vor fi executate în paralel atât coridorul cât şi axa?

HN: Prima variantă aşa cum aţi menţionat-o dvs. ar fi o adevărată catastrofă fiindcă în proiect s-a investit multă trudă şi de el se leagă mari speranţe câtă vreme autostrăzile vor lega centrele economice ale României şi Bulgariei. Proiectul axelor face acelaşi lucru, dar în alt sens. Sperăm că nu vom asista la situaţia în care fondurile pentru construcţia coridoarelor vor fi deturnate în beneficiul axelor. Personal, cred că acest lucru nu se va întâmpla deoarece o dată cu aderarea celor două ţări la UE ele vor avea la dispoziţie aşa-numitele fonduri TEN, pe care le vor putea investi în construcţia coridorului. Totuşi, un euro nu se poate cheltui decât o singură dată şi rămâne de văzut dacă va exista voinţă pentru definitivarea coridoarelor, în condiţiile în care investiţii majore vor fi cerute şi pentru realizarea axelor.

DW: S-a luat deja o decizie oficiala a UE în această chestiune?

HN: Încă nu. Proiectul axelor este doar un plan realizat de un grup de lucru condus de doamna Loyola de Palacio care a fost cîndva comisară şi a avut în portofoliu şi responsabilitatea proiectelor de infrastructură. Faptul că proiectul axelor se afla la început nu trebuie să-i diminueze importanţa fiindcă voinţa politică se îndreaptă spre axe şi nu spre coridoare. Astăzi la Bruxelles se consideră că este mult mai spectaculos să te ocupi de axe şi nu de coridoare.

DW: Este aceasta părerea dvs. sau dispuneţi de dovezi palpabile?

HN: Este opinia mea , dar nu este numai a mea pentru că oricine se ocupă cu aceste planuri ajunge la aceeaşi concluzie. Mulţi însă nu vorbesc despre asta.

DW: Guvernele de la Bucureşti şi Sofia vorbesc despre acest lucru? Ştiţi cumva dacă au fost informate cu privire la schimbări?

HN: Personal nu ştiu dacă au fost înştiinţate însă, iată, Deutsche Welle poate să facă acest serviciu.

DW: Premierul român Călin Popescu Tăriceanu s-a arătat chiar anul acesta în repetate rânduri încredinţat că toate proiectele coridorului 4 vor fi puse în practică. Acest proiect este în opinia sa principala prioritate a României în domeniul infrastructurii. El vorbeşte de investiţii ample, de planuri foarte concrete, nu se referă numai la autostrada care se construieşte între Bucureşti şi Constanta şi de continuarea ei până la frontiera de vest, ci vorbeşte şi de modernizarea căii ferate existente. Este posibil ca guvernele român şi bulgar să nu înţeleagă efectele evoluţiei de care aţi pomenit?

HN: În această problemă poziţia celor două ţări se va ameliora substanţial o dată cu aderarea la UE fiindcă atunci vor beneficia de aşa-numitele fonduri TEN, de care am vorbit înainte, şi aceste fonduri se pun doar la dispoziţia membrilor UE. Dacă sunt în posesia acestor mijloace atunci au, din punct de vedere juridic, dreptul să solicite asistenţă financiară. Dacă fondurile vor şi putea fi puse la dispoziţie - aceasta este altă întrebare, dat fiind că multe alte invesţii se află în stadiu de proiect.

DW: Credeţi că preconizata axă care ocoleşte teritoriul României are legatură cu autostrada Transilvania, care se va construi cu ajutorul concernului american Bechtel? Altfel spus, credeţi că Bruxelles-ul sancţionează România pentru această opţiune cu parteneri americani?

HN: Nu, nu cred. Am merge prea departe dacă am gândi astfel. Este aşa că, în cadrul Comisiei la nivel înalt care a elaborat traseele axelor, Serbia a avut un cuvânt mai greu de spus decât România, a avut negociatori mai buni care au ştiut să-i apere interesele.