1. Mergi direct la conținut
  2. Mergi direct la meniul principal
  3. Accesează direct mai multe site-uri DW

Corupţia şi Ministerul Public

Stefan Cândea8 decembrie 2006

La două luni după numirea în post, noul procuror general al României anunţă schimbări importante. Felul defectuos în care funcţionează Ministerul Public, fostul Parchet General, este una dintre explicaţiile gradului ridicat de corupţie din România.

https://p.dw.com/p/B2xJ
Imagine: BilderBox

România este a doua ţară în topul corupţiei din Europa. Ne devansează numai Albania, care este campioana corupţiei la nivel mondial. Odată intraţi în Uniunea Europeană vom ocupa cu mândrie postul fruntaş de cea mai coruptă ţară a comunităţii. Acestea sunt concluziile unui raport al Transparency International, dat publicităţii la secretariatul general al organizaţiei din Berlin.

Conform aceluiaşi raport, cele mai corupte zone în România sunt politicul şi justiţia. Reformele în domeniul justiţiei au fost frânate cu brio, mai ales sub bagheta Rodicăi Stănoiu, în perioada guvernării PSD. Fostul ministru al Justiţiei care a fost recent catalogată de CNSAS că a făcut poliţie politică, a întreţinut un contact intens cu fosta Securitate. Peste ani, ea a protejat grupurile de interese formate din foştii securişti şi nu a deranjat în nici un fel sistemul juridic atât de corupt. Protejaţii ei şi ai fostului partid de guvernământ au rezistat până recent în funcţii.

Dacă schimbarea lui Amărie, fostul şef al PNA, cu tânărul Morar nu a adus încă nici un rezultat spectaculos, nu acelaşi lucru se poate spune despre procurorul general. În urmă cu două luni, procuroarea sibiancă Laura Codruţa Koveşi a luat locul lui Ilie Botoş în funcţia de procuror general. Recent ea a prezentat presei un plan de reorganizare a Ministerului Public, fostul Parchet General. În urma unei evaluări interne s-au descoperit situaţii aberante. În unele secţii la nivel central procurorii întocmeau cel mult un rechizitoriu pe an, pe când în alte secţii, la nivel local, un procuror avea pe cap aproape o mie de dosare.

Structura de comandă a Parchetului este supraîncărcată de şefi, în timp ce posturile de procurori de anchetă aproape că nu există în organigramă. Kovesi a luat o decizie surprinzătoare, anunţând că va reduce numărul secţiilor din Parchet la jumatate şi că totodată va suprima jumătate din cele 70 de funcţii de conducere din subordinea sa.

Procurorii ineficienţi vor fi monitorizaţi şi redistribuiţi în ţară, unde volumul de muncă al unui procuror depăşeşte de 10 ori limita europeană. Evaluarea muncii procurorilor nu se opreşte doar la Bucureşti, ea va continua cu parchetele din ţară. Din păcate, până în acest moment nu există cazuri model rezolvate de procurori în domeniul marii corupţii sau al crimei organizate. Dosarele importante începute, adevărate show-uri media, au tocat importante resurse financiare dar nu au ajuns la nici o finalitate. Procurorii care s-au ocupat de ele au fost până acuam înfrânţi în instanţe.

Alte echipe de procurori sunt ocupate să dea buzna în redacţii şi să confişte calculatoarele ziariştilor care intră în posesia unor informaţii secrete. Pe lângă incompeteneţa şi ineficienţa multor procurori ajunşi în funcţii importante se adaugă lunga tradiţie a practicilor de corupţie. Există în orice oraş din ţară adevărate reţele, de multe ori bazate pe legături de familie, care reunesc judecători, avocaţi, procurori şi poliţişti. Aceste reţele rezolvă contra cost toate problemele penale ale diverşilor clienţi.

Restructurarea Ministerului Public este esenţială pentru o luptă reală împotriva marilor corupţi. Noul procuror general face însă abia primii paşi, fără să aibă un sprijin politic puternic. Cei care ar putea să o sprijine sunt prinşi în intense bătălii politice. Interesant este cum va reacţiona sistemul la astfel de măsuri nepopulare.