Corupţie, mafie, tragedii fără frontiere

La un capăt, susţinută de o parte considerabilă a presei şi a clasei politice e „caracatiţa corupţiei”, despre care scrie în titlul unui articol ziarul austriac Der Standard, comentând în ediţia sa de miercuri condamnarea PSD-istului Cătălin Voicu.

Din ziar aflăm detalii despre intervenţiile în rândul magistraţilor ale judecătorului Florin Costiniu, (da, e vorba chiar de soţul celebrei Viorica Costiniu) şi despre mita exorbitantă pretinsă de demnitarul social-democrat Voicu unor oameni de afaceri. Sub semnătura Laurei Balomiri articolul din bine informatul cotidian de stânga austriac oferă detalii şi despre alte relaţii politice şi de „afaceri” ale influentului Voicu.

„El şi ceilalţi inculpaţi condamnaţi reprezintă, conform unor relatări din presa românească, doar o parte a reţelei mafiote şi a caracatiţei corupţiei ce şi-au subordonat părţi ale sistemului justiţiei româneşti… În această reţea mai funcţionau, pe lângă Voicu, trăgătorul de sfori cel mai important, diverşi oameni politici, magistraţi şi membri ai familiilor lor, după cum reiese între altele din convorbiri telefonice interceptate”.

Articolul din ziarul austriac nu uită să indice amănunte despre codul lingvistic introdus de Voicu, potrivit căruia „spitalul” era tribunalul, „doctorul” însemna magistratul, iar „medicamentele” desemnau şpaga.

În fine, cotidianul vienez evocă, vai, epoca de glorie politică a mafiotului, ştiut fiind că Voicu fusese în discuţii, în perioadele legislative 2004-2008 şi 2008-2012, pentru, culmea, funcţia de ministru al justiţiei, fiind un „om de încredere al lui Ion Iliescu”. În 2001 Iliescu îl propulsase în funcţia de consilier pe probleme de securitate, iar în 2003, (sub guvernare PSD-istă, n.m.) „fusese avansat în gradul de general”.

La alt palier sunt tragediile, aparent mărunte şi dramele individuale ale tot mai multor cetăţeni români care nu o mai scot la capăt şi-şi iau lumea în cap, fără să-şi găsească fericirea în Apus. Frankfurter Allgemeine Zeitung informează în legătură cu iniţiativa Marii Britanii, Germaniei, Olandei şi Austriei, care au cerut Uniunii Europene să intervină împotriva aşa-numitei "imigraţii a sărăciei" şi să împiedice abuzurile de ajutoare sociale care au devenit posibile prin libertatea de circulaţie din ţările Comunităţii.

Postul de radio Berlin Brandenburg relatează despre planurile administraţiei berlineze de a construi un azil cu locuinţe menite să le ofere un acoperiş familiilor de romi veniţi din România şi Bulgaria, care ajung frecvent victimele speculanţilor.

Mai există şi alte realităţi de o nesfârşită tristeţe, implicând tineri din România, prostiţi de promisiuni de iubire doar pentru a fi prefăcuţi în robi şi a fi lipsiţi de orice drepturi în timp ce, prostituându-se, încearcă să-şi ajute familiile rămase acasă.

Ziarul Bonner Rundschau relatează bunăoară despre deschiderea unui proces la Bonn intentat unui proxenet care şi-a maltratat cumplit „iubita”. O vizita cu regularitate în bordel, îi lua cu nesimţire şi sumele pe care tânăra ar fi vrut să le trimită mamei, o bătea crunt, o strangula şi o ameninţa cu moartea, jecmănind-o până la ultimul ban pus deoparte.

Evident, tragediile cauzate de mafii şi corupţie nu se termină aici. În timp ce varii ziare se ocupă de tentativa lui Enrico Letta de a scoate Italia din criză, cotidianul berlinez Die Welt semnalează dramatica reducere a propensiunii germanilor de a-şi dona organele. Această involuţie, care costă vieţi omeneşti, se datorează în bună măsură afacerilor oneroase cu organe care au ieşit la iveală în ultima vreme.