Costin Borc: "Dacă ai încredere, investești."

La Consiliului de Cooperare Economică Germano-Român, partea germană a făcut un rezumat pozitiv al relațiilor economice bilaterale. Iris Gleicke, secretar de stat în ministerul Economiei, a subliniat parteneriatul "pe picior de egalitate" dintre cele două state europene, evidențiind numeroasele investiții germane în România. Gleicke a vorbit și despre șansele noului guvern de la București de a înlătura obstacolele din trecut, care ar continua să blocheze investițiile. De asemenea, partea germană așteaptă o combatere și mai fermă a corupției, pentru a mări astfel atractivitatea investițională a României.

Germania este cel mai important partener comercial al României. Schimbul bilateral va atinge în acest an suma record de 23 de miliarde de euro.

După lucrările consiliului, Robert Schwartz a stat de vorbă cu vicepremierul Costin Borc, ministru al Economiei, Comerțului și Relațiilor cu Mediul de Afaceri.

DW: Domnule ministru, guvernul de experți de la București are câteva misiuni fundamentale. Pe de-o parte vorbim despre nevoia de a reseta relațiile politice și economice cu partenerii strategici, pe de altă parte e nevoie de o revigorare a bugetului în mai multe domenii cheie. Bugetul pe 2016 este aproape bătut în cuie, miercuri urmează votul în parlament. Care sunt surprizele pozitive la care se pot aștepta întreprinzătorii români, clasa de mijloc atât de importantă pentru o societate prosperă?

Costin Borc: Indicatorii macro-economici din România sunt foate buni. Pe de altă parte, există circa 2 milioane de salariați care lucrează pe salariul minim pe economie. Sunt disparități care constituie o provocare pentru guvern și pentru ministerul pe care îl conduc. Am reintegrat în structura ministerului departamentul IMM-urilor care fusese temporar la ministerul Energiei. Avem programe pentru încurajarea tinerilor întreprinzători şi a femeilor manager, dar și pentru IMM-uri în mediul rural.

Dar ceea trebuie și ceea ce sper că acest guvern va reuși să dea cetățenilor țării și antreprenorilor, în primul rând, este încrederea în a face business în România. Dacă ai încredere și speri că va merge bine, investești. Și cum românii sunt inventivi și întotdeauna își găsesc resurse, eu sper ca această clasă de mijloc care există atât în România, dar și printre românii din străinătate, să-și găsească din nou încrederea și să investească în țară.

DW: Ce semnale puteți da unor investitori străini? Ei știu că actualul guvern de experți este unul de tranziție, numit pentru un an. Există posibilitatea ca, peste un an, România să reintre într-o logică politicianistă, alta decât cea de acum...

C. B.: Logica de după alegeri va fi evident una politică. Va fi logica partidului majoritar rezultat din alegerile din noiembrie 2016. Ceea ce încercăm noi să facem, ceea ce primul ministru Dacian Cioloș a propus, este un plan de acțiune pe trei direcții care să redea încrederea investitorilor străini. În primul rând e un plan de reacție rapidă, un plan de măsuri economice care vor fi îndeplinite în cursul acestui an. Apoi vorbim despre o viziune pe termen mediu despre cum vrem să arate România, despe demararea unei reforme administrative și despre locul pe care România vrea să-l ocupe în Uniunea Europeană. Aceste trei direcții vor fi urmate cu consensul cetățenilor și al marilor partide din parlament. În mod normal, ele vor jalona un proces care începe anul acesta, dar care va continua. Dacă vorbim despre locul României în UE, în 2018 vom sărbători 100 de ani de la Marea Unire, iar în 2019 România va prelua președinția UE. Nu putem să începem ceva în 2015 care să se oprească în noiembrie 2016, nu-și are rostul.

DW: Ați avut la Berlin o serie de întâlniri cu reprezentanți politici și economici, cu oameni de afaceri, cu posibili investitori. Ce mesaje ați primit, ce poate oferi România investitorilor din Germania?

C. B.: Sunt două mesaje și revin la mesajul de încredere. Încrederea în business este unul din ingredientele cele mai importante. România se află - dincolo de percepția proastă, iar despre cauze am putea vorbi o zi întreagă – într-o poziție foarte bună: o situație geo-politică stabilă, un stat membru în UE și NATO, o economie care astăzi este printre primele din UE cu o creștere economică de invidiat, cu o inflație mică și cu un șomaj destul de mic. România are o forță de muncă calificată și educată, dar trebuie spus că suntem o țară cu o populație în descreștere, o țară din care oamenii continuă să plece. Pierdem forță de muncă calificată. E foarte important să știm cum pregătim forța de muncă de mâine. Cei care doresc să investească vor să știe pe cine angajează în 2-3 ani.

Cred că oferim astăzi un guvern cu o viziune ceva mai practică decât a predecesorilor noștri, cu destul de mulți oameni care provin din mediul privat sau de la Comisia Europeană – deci oameni puțin mai rodați, în general. Am avut la Berlin discuții foarte punctuale, la care vom răspunde la fel de punctual. Este o abordare mai practică, prin care obligăm administrația românească să acționeze la fel de punctual.

DW: Ați menționat mai devreme fenomenul ”brain-drain”. Cum veți stopa această migrație a personalului calificat și cum îi veți convinge pe unii dintre cei plecați că merită să se întoarcă în țară?

C. B.: Există programele pentru tineri întreprinzători, despre care v-am vorbit la început. Dar nu numai guvernul trebuie să acționeze, trebuie să ieșim din această viziune ultra-etatistă. În momentul în care există încredere, firmele oferă locuri de muncă și oamenii vin în mod normal, de unii singuri. În plus, ministrul delegat pentru românii de pretutindeni are în vedere - și în această direcție am acționat și eu - să constituie acele mecanisme care să permită românilor din diaspora nu să revină neapărat în România, dar măcar să investească.