Costurile educaţiei

În termeni financiari, statele membre ale Uniunii Europene sunt răspunzătoare pentru bugetul educaţiei şi pentru programele din învăţământ. În interiorul UE, banii cheltuiţi la capitolul educaţie variază intre 4-8% din bugetele naţionale. Astfel, pe primul loc din punctul de vedere al procentului din bugetul naţional alocat educaţiei se situează Danemarca cu 8,6%. Belgia cheltuieşte de 6,1%, Austria 5,8%, Franţa 5,7% iar Polonia 5,6%. La polul opus al clasamentului: Marea Britanie şi Germania, ambele alocând 4,7%. In privinţa României, purtătorul de cuvânt al Comisiei Europene pe probleme de educaţie şi cultură, Frédéric Vincent, a refuzat să facă orice speculaţie pe marginea bugetului propus de Guvernul de la Bucureşti, subliniind că nu este vorba de a cheltui o sumă cât mai mare, ci mai ales de a utiliza aceşti bani cu maximă eficacitate. Comisia Europeană monitorizează statele membre in privinţa modului de funcţionare a sistemului educaţional şi este interesată să influenţeze in mod pozitiv proiectele statelor membre din sfera învăţământului dar nu are responsabilităţi directe in acest domeniu.

Frédéric Vincent, purtătorul de cuvânt al Comisiei Europene, pe probleme de educaţie şi cultură a declarat: „Dacă priveşti la amploarea sumelor cheltuite şi la rezultatele obţinute in învăţământ, observi că rezultatele cele mai bune in domeniul educaţiei le au ţările nordice. Finlanda se plasează pe una din cele mai bune poziţii din lume, luând in considerare populaţia extrem de bine educată şi metodele de învăţământ. Uniunea Europeană militează pentru o reformă rapidă in domeniul educaţional, prin implicarea sectorului privat in susţinerea învăţământului. Dacă UE vrea să egaleze Statele Unite in domeniul cheltuielilor bugetare din învăţământul superior va trebui să aloce 150 de miliarde euro in fiecare an. Ar trebui să luăm din acest exemplu ce este valoros şi să lăsăm de-o parte aspectele mai puţin fericite ale sistemului american, cum ar fi taxele extrem de ridicate pentru studenţi. Este important să investim în educaţie pentru că în anul 2012 mai mult de 2/3 din locurile de muncă din UE vor fi ocupate de persoane care au absolvit o formă de învăţământ superior. Astfel de locuri de muncă cer o înaltă calificare.”

Săptămâna trecută, Comisia Europeană a prezentat şi aspectele negative constatate în sistemul educaţional european. Astfel, 16% din tineri părăsesc şcoala foarte devreme, 20% dintre adolescenţii de 15 ani au dificultăţi majore în a scrie un text şi numai 77% din elevii de liceu îşi finalizează educaţia, obţinând o diplomă de bacalaureat. Comisia Europeană recomandă statelor membre să ţină cont de ambele criterii, şi anume de eficacitate şi echitate. Ca atare, implicarea în finanţarea educaţiei a unor societăţi comerciale sau a altor parteneri privaţi este benefică. În aceeaşi măsură, de un astfel de parteneriat trebuie să beneficieze toţi tinerii, indiferent de condiţia lor socială sau financiară. România participă in principalele programe educaţionale finanţate de Comisia Europeană cum ar fi Erasmus, Socrate sau Leonardo da Vinci.