Costurile incalculabile ale potopului

Că Tata Noe din cartea Genezei a avut mai mult noroc decît sinistraţii din ţinuturile Germaniei inundate de ape, dă de înţeles FRANKFURTER ALLGEMEINE ZEITUNG. Ziarul publică pe prima pagină reproducerea unei miniaturi medievale, reprezentîndu-l pe venerabilul patriarh în arca sa, întinzînd mîna spre a primi ramura de măslin din ciocul porumbelului. Lui Noe, familiei şi vieţuitoarelor din arcă bunătatea divină le oferă şansa de a păşi pe o terra nova, pe uscat, în timp ce victimele actualelor inundaţii se luptă încă cu apele, cu mizeria lăsată după retragerea viiturii, cu pagubele materiale… Providenţa le uşurează însă şi acestora soarta, prin decizia guvernului de a acorda sinistraţilor un ajutor imediat, absolut firesc în caz de catastrofe, amintind totuşi că nu peste multă vreme va sosi şi momentul de a decide cine plăteşte şi cît plăteşte pentru anumite despăgubiri, fără a supune cetăţeanul de rînd la o nouă majorare a impozitelor.

Mesajul moral încurajator al fondului de ajutor decis de guvern i se pare mai important cotidianului LÜBECKER NACHRICHTEN decît suma momentană stabilită. Sumă cu care cei năpăstuiţi nu-şi vor putea usca locuinţele, nici cumpăra noi mobile sau utilaje casnice, adaugă ziarul hanseat, subliniind funcţia consolatoare a ajutorului care va trebui neîntîrziat să curgă în conturi.

Care sunt costurile reparării infrastructurii, a podurilor distruse, a drumurilor, a şinelor de cale ferată? Întrebarea este momentan lipsită de răspuns, constată MITTELDEUTSCHE ZEITUNG, în timp ce NEUE OSNABRÜCKER ZEITUNG se întreabă de unde va extrage ministrul german de finanţe aceste fonduri, spre a admite imediat că nedumerirea este de ordin secund, importantă fiind solidaritatea de care voluntarii, dar şi soldaţii şi pompierii au dat dovadă în aceste cumplite zile. Ceea ce nu-l împiedică pe comentatorul cotidianului MANNHEIMER MORGEN să revină asupra costurilor fondului de ajutor, amintind că este nevoie şi de deblocarea unor sume suplimentare din fondul Uniunii Europene în caz de catastrofe.

Catastrofala strategie a premierului turc Erdogan menită să stăvilească şi înăbuşe demonstraţiile de protest, catastrofala decizie a guvernului elen de a închide peste noapte postul public de radio şi televiziune stîrnesc o legitimă îngrijorare în rîndul opiniei publice, confirmînd impresia că pînă şi într-un stat care aspiră la statutul de membru al UE şi, mai scandalos încă, într-o ţară care, precum Grecia, este vechi membru al Uniunii, democraţia poate fi mutilată, călcată în picioare.

Greva generală declanşată imediat după fatala decizie a guvernului de la Atena, de a închide postul ERT, sub pretextul costisitoarei finanţări a unei instituţii nerentabile, este doar una din expresiile legitimei mînii a cetăţenilor declanşate de distrugerea unui simbol al libertăţii şi democraţiei.

Totul este ca într-un reality-TV show de cel mai prost gust, consemnează LE JOURNAL DE LA HAUTE MARNE. Iar de la Budapesta, MAGYAR NEMZET se întreabă căror ordine s-a supus Atena cînd a decis închiderea postului public de radio şi tv, ERT? Celor date de FMI, de Banca Centrală Europeană, de contabilii mofluzi, aroganţi, imperturbabili care nu văd în faţa ochilor şi îndărătul ochelarilor decît cifre, încasări şi plăţi? Este impardonabil ca o ţară să se plieze autorităţii acestor funcţionari neinimoşi, fie şi din simplul motiv că un stat nu este o societate pe acţiuni, se indignează ziarul ungar.

Cît despre viitoarea soartă a Turciei, ea este decisă de felul în care premierul conservator Erdogan îi va trata pe protestatari, de forma în care va soluţiona această criză politică, notează FRANKFURTER ALLGEMEINE ZEITUNG, avertizînd că un regim autoritar islamic la Ankara va duce la o slăbire progresivă a legăturilor Turciei cu Europa. Ziarul citează în context şi sfatul dojenitor dat premierului de preşedintele Turciei, Abdullah Gül, membru al aceluiaşi partid AKP: Democraţia nu rezidă doar în alegerile libere, ci şi în respectul faţă de diversitatea opiniilor şi în autorizarea demonstraţiilor de protest.