Creşteţi, dar nu vă înmulţiţi datoriile

Creşteţi şi vă înmulţiţi, ne cer Scrierile Sfinte. Dar în unele societăţi hipersecularizate prima poruncă dată creaturii umane de către Creatorul său a ajuns, din nefericire, să fie tratată aidoma altor comandamente, ca o simplă literă moartă.

În mod curios, tirania consumului n-a ajuns doar să dicteze perechilor să se gândească mult şi bine înainte de a-şi risca veniturile prin aducerea pe lume a unor copii, ci şi invers, statelor cu demografie negativă, să pună umărul la convingerea cetăţenilor că e cazul să se reproducă mai vioi.

Fiindcă fără copii, societatea germană nu-şi va putea menţine nici producţia industrială, nici creşterile economice, nici pensiile la nivelul lor actual şi deci nici prosperitatea de care se bucură acum.

În acest context, propunerea de rezonanţă ceauşistă a unui politician german, de a se percepe o "taxă specială" perechilor fără copii a stârnit multă rumoare. Presa din Republica Federală condamnă aproape la unison sugestia, deşi Neue Osnabrücker Zeitung ştie că recomandarea cu pricina "nu e chiar, cu totul absurdă".

În fond, cei fără copii plătesc şi acum ceva mai multe taxe decât ceilalţi, „după ce s-a constat la Curtea Constituţională că părinţii sunt dezavantajaţi material”, faţă de cei ce n-au odrasle. Încât rămâne, potrivit ziarului, un inconvenient să fii mamă sau tată.

La fel văd lucrurile şi alţi comentatori, care consideră însă că problema nu se rezolvă prin pedepse, iar „copiii nu se fac din raţiuni economice”, după cum sagace observă Ostsee Zeitung din Rostock.

La alţi bani şi alte avantaje materiale, în speţă la cele date şi obţinute ca mită, trimite azi Frankfurter Allgemeine Zeitung, care semnalează că, în România, corupţia se pedepseşte.

Ziarul consemnează condamnările la închisoare pronunţate în procesele foştilor miniştri ai agriculturii, Decebal Traian Remeş, ministru PNL-ist în guvernului Tăriceanu, precum şi Ioan Avram Mureşan.

Cotidianul conservator din Frankfurt aminteşte şi de notorietatea celor doi, „comparabilă”, potrivit ziarului „cu a lui Adrian Năstase”, graţie filmelor înfăţişându-i în flagrant, în ciuda faptului că "Remeş n-a fost şi exemplarul cel mai avid de bani din tagma politicienilor corupţi".

Ziarul menţionează, în context, cum "PNL a încercat atunci, cu ajutorul PSD, să-i protejeze pe politicienii corupţi de urmărire penală". La rându lui, "premierul Tăriceanu a criticat difuzarea filmului despre Remeş ca încălcare a drepturilor ministrului" anunţând înăsprirea legii presei".

Fără să intre în detaliile demersurilor încălcând libertatea presei adoptate după ce şefa de atunci a departamentului de informaţii al tvr, Rodica Culcer, luase decizia de a difuza materialul ilustrând mituirea ministrului Agriculturii, ziarul relevă schimbările legislative adoptate ulterior.

În România, "ziariştii publicând probe din dosare în derulare urmau să fie pasibili de pedepse de la doi la şapte ani de închisoare".

Citim în continuare: "Prin modificările operate în codurile penal şi de procedură penală devenise practic imposibil pentru anchetatori să supravegheze convorbiri telefonice şi să-şi procure probe din percheziţii la domicilii. Preşedintele Băsescu s-a opus prin veto acestei modificări, dar în România o legislaţie conformă celei a UE nu s-a putut impune decât după accesul la putere a guvernului conservator PDL".

În timp ce articolul din Frankfurter Allgemeine Zeitung, relatând şi despre verdictul de condamnare a lui Adrian Năstase e de natură să amelioreze imaginea românilor, alte ziare germane şi austriece semnalează calomnioase referiri la esteuropeni. E vorba de cele de pe un site al populiştilor olandezi.

Die Presse, de la Viena, Der Spiegel şi berlinezul taz se opresc asupra menţionării discriminatorii a polonezilor, bulgarilor sau românilor pe o pagină de internet a partidului PVV, condus de Geert Wilders ca şi asupra criticilor interne şi externe suscitate de aceste derapaje.

În fine, ziarele germane continuă să comenteze critic evoluţiile de la Atena. Analiştii susţin, în genere, solicitările cancelarului german care a cerut Greciei riguroasa aplicare a măsurilor de austeritate.

În timp ce Hamburger Abendblatt nu mai crede că ar fi posibilă salvarea statului elen, Financial Times Deutschland manifestă înţelegere pentru grecii care nu prea văd cum şi-ar putea creşte economia fără să-şi înmulţească datoriile.

Ziarul avertizează faţă de pericolul, tot mai acut, al radicalizării politice a grecilor, aflaţi înaintea scrutinului parlamentar din primăvară. „Cu sau fără un executiv vasal la Atena, Eurogrup ar face bine să înţeleagă totuşi, că Grecia nu poate fi guvernată contra voinţei propriei naţiuni”.

Autor: Petre M. Iancu
Redactor: Rodica Binder