Un credit ar putea fi o punte pentru greci

Grecia are nevoie acută de bani. La o zi după consultările maraton ale celor 19 state din zona euro, în cadrul cărora s-a decis acordarea de noi ajutoare financiare Greciei, se încearcă stabilirea priorităţilor.

Până lunea viitoare, UE estimează că Grecia are nevoie de aproximativ 7 miliarde de euro pentru a fi în măsură să ramburseze datoriile faţă de Banca Centrală Europeană şi Fondul Monetar Internaţional. Până la data de 5 august va mai fi nevoie de alte 5 miliarde de euro.

Aceşti bani ar urma să acopere nevoile stringente ale Greciei până la intrarea în vigoare a noului acord de salvare, proces a cărui durată ar putea fi de câteva săptămâni. Negocierile pentru acordarea unei sume între 82 şi 86 de miliarde de euro vor începe numai după ce Atena va îndeplini criteriile impuse de creditori, respectiv după aprobarea acestor măsuri de către parlamentul german şi celelalte foruri legislative ale statelor din zona euro.

Se încearcă prin urmare găsirea unei soluţii financiare de urgenţă, legală, care să pompeze bani în vistieria Greciei. "Riscul trebuie să rămână în curtea grecilor", a reiterat ministrul german al finanţelor, Wolfgang Schäuble, după întâlnirea cu omologii săi la Bruxelles.

Bani pentru lucruri concrete

Motivul este că, dacă cel de-al treilea pachet de ajutor pentru Grecia va cădea, statele din zona euro nu şi-ar putea recupera creditele fulger acordate Atenei. Asta ar însemna că "puntea" ar fi nu doar ineficientă, ci şi inutilă. Vicepreşedintele Comisiei Europene Valdis Dombrovskis a declarat că miniştrii de finanţe şi CE au format un grup de lucru care va încerca să găsească soluţii viabile după această perioadă de tranziţie.

Ministrul finlandez de finanţe, Alexander Stubb, a declarat că există în acest moment un număr de 6 posibile soluţii, care însă prezintă şi o sumedenie de dezavantaje. "Optimistul din mine mă face să cred că nu trebuie subestimată capacitatea experţilor europeni în drept şi finanţe de a găsi soluţii bune. Acum nu putem face nimic. Însă este întotdeauna posibil ca unele state să ofere credite bilaterale Greciei". Franţa a refuzat o asemenea variantă, iar Germania nu a manifestat vreo intenţie în această direcţie.

Schäuble a propus guvernului grec să plătească salariile bugetarilor nu în euro, ci prin intermediul cambiilor, care ar putea fi plătite cu euro "proaspeţi" în cazul în care acordul de ajutor pentru Grecia intră în vigoare. Alţi finanţişti din zona euro au respins această idee, argumentând că ar face posibilă introducerea unei a doua monede, în paralel cu moneda euro, ceea ce ar putea produce mai mult ca sigur un nedorit "grexit".

Dacă finanţarea intermediară nu va avea undă verde până la 20 iulie, este posibil ca Grecia să nu poată plăti obligaţiile faţă de BCE. Într-o atare situaţie, Banca Centrală nu ar mai putea livra credite de urgenţă băncilor greceşti, care ar risca să intre în faliment. Într-un asemenea caz, "grexit" ar deveni realitate.