Crimeea, pe picior de război

Un grup de 30 până la 50 de bărbați înarmați au ocupat, în cursul dimineții, sediul Parlamentului din Simferopol, capitala peninsulei autonome Crimeea, înălțând pe clădire steagul Rusiei. Gherila, care a folosit puști automate pentru a trece prin ușile de sticlă de la intrarea în Parlament, s-au declarat luptători pentru auto-apărarea populației vorbitoare de limbă rusă din Crimeea. În vreme ce procurorul general de la Simferopol a decretat capturarea Parlamentului regional ca pe un act terorist, ministrul interimar de Interne Arsen Avakov, a dispus stare de alertă în poliție.

Stare de alertă decretase, ieri după amiază, și Moscova. Liderul de la Kremlin, Vladimir Putin, a cerut corpurilor de armată staționate în vestul Federației Ruse să își verifice potențialul de reacție si intervenție. În această dimineață, pe contul de Twitter al ministerului rus de Externe a fost postată informația că Rusia își va apăra conaționalii din Ucraina „dur și fără compromisuri”. De altfel, ministrul Apărării, Serghei Șoigu, a specificat că o parte semnificativă din armată se află pregătită să intervină în orice moment. Șoigu nu a precizat care ar fi condițiile în care s-ar declanșa o intervenție. Cu toate acestea, numeroși observatori ai scenei ex-sovietice amintesc despre intervenția rusă în Georgia, în 2008.

Ucraina arată Rusiei linia roșie

Președintele interimar de la Kiev, Alexander Turcinov, a avut o replică aparent dură la mesajele belicoase ale Moscovei. Orice mișcare a vreunuia dintre angajații Flotei rusești a Mării Negre „neanunțată în afara zonelor determinate” va fi interpretată ca un act de agresiune. Ucraina va ține strict cont de reglementările convenite cu Rusia și nu va permite atingere la suveranitatea sa națională. În paralel, circulă informația că din Sevastopol, unde se află baza navală, s-ar îndrepta către Simferopol, capitala Crimeei, o coloană de taburi rusești.

În luările oficiale de poziție ale Rusiei, președinte al Ucrainei este, în continuare, Viktor Ianukovici. Încurajat de această atitudine, Ianukovici a transmis autorităților de la Moscova rugămintea de a-i garanta securitatea în calitatea sa de șef al statului ucrainean în fața „extremiștilor”. Associated Press notează că această cerere ar fi fost lansată din incinta unui hotel din Moscova, unde Ianukovici ar fi fost văzut. „Tot ce se petrece acum în Rada Supremă este ilegitim. Sunt decis să lupt până la capăt pentru a pune în practică toate detaliile compromisului convenit cu liderii opoziției”, a transmis Ianukovici agențiilor ruse de presă. Între timp, Rusia a anunțat că îi oferă lui Ianukovici azil politic.

Duma de Stat, camera inferioară a Parlamentului de la Moscova, discută intens despre schimbarea de putere de la Kiev. Ultra-naționalistul Vladimir Jirinovski a propus ca cetățenilor ucraineni să li se ofere pașapoarte rusești, ceea ce amintește de un gest similar făcut de Moscova în favoarea separatiștilor abhazi din Georgia. Prin prisma acestui precedent și a evoluțiilor ulterioare, „este un pas periculos”, crede Jens Siegert, de la fundația ecologistă Heinrich Böll din Moscova.

Kremlinul își cântărește erorile de calcul

Gerhard Mangott, de la Universitatea din Innsbruck, este de părere, însă, că la Kremlin se cântăresc atent consecințele pe care o intervenție militară în Ucraina le-ar avea în relația Rusiei cu Uniunea Europeană și Statele Unite. Mangott nu exclude și o oarecare reținere generată de capacitatea destul de ridicată de replică a armatei ucrainene, prudență amplificată și de calculele greșite pe care Moscova le-a făcut în aprecierea amplorii protestului din Maidan și a determinării adversarilor regimului Ianukovici. „Putin a fost ferm convins că poate să-și cumpere Ucraina cu 15 miliarde de dolari”, punctează Mangott. Cu toate acestea, evoluțiile din Crimeea pot lăsa deschisă poarta oricărui scenariu, chiar dacă un sondaj efectuat de institutul moscovit VZIOM relevă că 73% din populația Rusiei nu își dorește un amestec al Kremlinului în Ucraina.

Ministrul german al Apărării, Ursula von der Leyen, și-a exprimat, înaintea reuniunii NATO de la Bruxelles, îngrijorarea provocată de situația „imprevizibilă și dificilă” din Ucraina, în special din Crimeea. La Washington, șeful diplomației americane a apreciat că o posibilă intervenție militară rusă ar constitui o gravă greșeală.