Crimeea: Rusia ameninţă cu repercusiuni

Moscova avertizează că măsurile punitive decise de SUA împotriva Rusiei se vor întoarce ca un bumerang împotriva americanilor. În plus, şeful diplomaţiei ruse, Serghei Lavrov, i-a adresat telefonic omologului său american, John Kerry, apelul de a nu prejudicia relaţiile bilaterale prin măsuri "pripite şi necugetate".

Anterior, preşedintele SUA, Barack Obama, ordonase îngheţarea conturilor bancare ale tuturor celor care pun în pericol integritatea teritorială a Ucrainei. În plus, SUA au înăsprit interdicţiile de pătrundere pe teritoriul american, decise deja pe fundalul violenţelor din Ucraina. Totuşi, potrivit administraţiei americane, nu sunt luate în vedere, cel puţin pentru moment, şi sancţiuni personale împotriva preşedintelui Rusiei, Vladimir Putin.

Ministerul de Externe de la Moscova a adresat în răstimp un avertisment clar şi Uniunii Europene. Dacă UE va aplica într-adevăr sancţiunile cu care ameninţă, va avea de suferit repercusiuni. În plus, o dată cu decizia de a suspenda tratativele pentru înlesnirea condiţiilor impuse cetăţenilor ruşi pentru călătorii în spaţiul comunitar, UE a adoptat o "poziţie extrem de neconstructivă". Rusia "nu acceptă limbajul sancţiunilor şi ameninţărilor", conchide declaraţia Ministerului de Externe. Cu toate acestea, un purtător de cuvânt al Kremlinului a exprimat speranţa că nu se va ajunge la un "nou război rece".

Preşedinţii ambelor Camere ale Parlamentului Rusiei s-au declarat deschişi pentru alipirea Peninsulei Crimeea, dacă populaţia locală va cere asta prin referendum. Parlamentul din Crimeea i-a adresat joi preşedintelui Putin o cerere de a fi admisă în Federaţia Rusă. Iar data desfăşurării referendumului a fost fixată pentru duminică, 16 martie.

În ciuda tuturor apelurilor, luptători îmbrăcaţi în uniforme şi vorbitori de limbă rusă au pătruns într-o bază a aviaţiei ucrainene, potrivit guvernului interimar de la Kiev. În reacţie, militarii ucraineni s-au baricadat în clădiri ale cazărmii. Pe durata incidentului nu s-au tras focuri de armă. Potrivit unui corespondent al ziarului britanic Daily Telegraph, care citează surse din aramata ucraineană, intruşii rusofoni s-au retras mai târziu. Motivul acţiunii rămâne pe mai departe neclar.

Între timp, şi cea de-a doua încercare a observatorilor Organizaţiei pentru Securitate şi Cooperare în Europa de a ajunge în Crimeea a eşuat. Potrivit unor martori oculari, cei 47 de observatori ai OSCE au fost opriţi la un post de control din apropiere de Ciongar. Aproximativ 10 persoane înarmate i-au obligat să facă acelaşi lucru ca şi joi, adică să se retragă. Misiunea observatorilor OSCE este să verifice relatările conform cărora Rusia trimite în număr mare trupe în Crimeea, relatări a căror veridicitate este negată de liderii de la Kremlin.

Un apropiat al preşedintelui Putin a declarat că "în Crimeea soldaţi ruşi se află doar acolo unde este staţionată flota de la Marea Neagră şi unde s-au întărit măsurile de protecţie a obiectivelor militare." Aceeaşi sursă a subliniat totuşi că şeful statului rus nu poate rămâne impasibil, în condiţiile în care cetăţeni ruşi din ţara vecină se află " în primejdie de moarte".

La Berlin a sosit între timp fosta şefă a guvernului ucrainean, Iulia Timoşenko, pentru a-şi trata durerile de spate la renumitul spital Charite. Timoşenko a aterizat pe aeroportul Schönefeld venind direct de la Dublin, unde a participat la o reuniune a popularilor europeni. La marginea reuniunii din capitala Irlandei, eroina revoluţiei portocalii de acum un deceniu s-a întâlnit şi cu şefa executivului german, Angela Merkel. Aceasta a respins însă solicitarea lui Timoşenko, de adoptare rapidă a unor sancţiuni economice dure împotriva Rusiei. Potrivit şefei guvernului de la Berlin, poziţia UE este clară: "Aşteptăm în decurs de câteva zile formarea unui gremiu diplomatic". Dacă un astfel de grup de contact nu se va forma din cauza opoziţiei Rusiei, "vom fi însă nevoiţi să ne gândim la alte sancţiuni", a explicat Merkel.