1. Mergi direct la conținut
  2. Mergi direct la meniul principal
  3. Accesează direct mai multe site-uri DW

Criminailitatea economică dezbătută la o conferinţă "Wirtschaftswoche"

Peter Stützle / Laurenţiu Diaconu28 septembrie 2006

România şi Bulgaria vor adera la UE la începutul anului următor, dar condiţiile impuse vor fi severe. Nivelul corupţiei din cele 2 ţări este motiv de îngrijorare pentru forurile comunitare. Dar acest flagel, precum şi alte forme de criminalitate economică sunt prezente şi astăzi în cele 10 ţări care au aderat în 2004, în cadrul ultimului val de extindere al Uniunii. Cum ar trebui să acţioneze firmele germane, care doresc să investească în aceste state?

https://p.dw.com/p/B1Jk
Criminalitatea economică exprimată în "costuri"
Criminalitatea economică exprimată în "costuri"Imagine: picture-alliance/ dpa/dpaweb

Criminalitatea economică poate fi exprimată în costuri, aşa crede un participant la conferinţa care a avut loc în nobilul hotel Ritz Carlton din Berlin. Calculele arată în felul următor: 1 oră de muncă, cu toate costurile ataşate, se ridică în Ungaria la circa 4 EUR. În Letonia chiar la 2,30 EUR.

„Chiar dacă vom pierde un EUR pe ici pe colo cu cine ştie ce înşelăciune, tot ne vom situa apreciabil sub media de 25,2 EUR pentru ora de muncă din Germania.”

Dar această abordare este greşită după părerea lui Steffen Salvenmoser, reprezentantul societăţii de audit PriceWaterhouseCoopers. Dacă aceste nereguli ar fi cunoscute, reputaţia firmei ar avea mult de suferit de pe urma unui eventual scandal. În plus, managerii germani pot fi traşi la răspundere pentru acţiuni ilegale ale angajaţilor lor în străinătate. Chiar dacă managerii se fac vinovaţi doar de un control permisiv, ei pot fi acuzaţi în legătură cu deciziile angajaţilor. Iar acest fenomen este foarte răspândit. Salvenmoser a declarat că întâlneşte foarte des firme care pretind că în filialele lor din Europa de Est nu au existat niciodată nereguli.

„Nu îmi pot imagina, că o întreprindere cu circa 200 de angajaţi – indiferent dacă se situează în Europa de Est sau de Vest – nu a avut în 10 ani de activitate nici un angajat necinstit. Eu consider că a închide ochii în faţa acestei probleme reprezintă cel mai mare risc. Nu se poate ca managerii să nu recunoască fenomenul şi să nu îl aibă sub control.”

Conferinţa a relevat fără îndoială, că nivelul corupţiei este mult mai ridicat în noile state membre, sau în ţările care vor adera în viitorul apropiat, decât în vechile state comunitare. Iar unii se folosesc de acest fapt, mai ales când au în faţă un şef nou, care pleacă urechea la spusele angajaţilor, precizează Steffen Salvenmoser.

„Este foarte uşor, mai ales dacă eşti nou într-o ţară străină, se te arăţi mulţumit cu declaraţii precum „Aici aşa se obişnuieşte, aici aşa se fac afacerile!”. Am întâlnit eu însumi manageri care nu s-au gândit decât după câţiva ani să verifice aceste afirmaţii. Bineînţeles că peste tot există particularităţi regionale, dar deseori se dovedeşte că nu particularităţile sunt cauza cifrelor extrem de mari din contabilitate, ci mai degrabă faptul că cineva s-a îmbogăţit pe spinarea firmei.”

Jörg Ziercke, preşedintele Oficiului federal pentru combaterea criminalităţii, este mai optimist, şi în acelaşi timp de părere, că nivelul corupţiei din noile state membre ale Uniunii înregistrează o tendinţă descendentă. Statisticile care arată exact opusul sunt înşelătoare, precizează Ziercke, pentru că în prezent sunt deconspirate mult mai multe cazuri de corupţie decât cu câţiva ani în urmă.

„Combaterea corupţiei din statele membre ale Europei de Est se situează printre obiectivele prioritare ale tuturor guvernelor. În aproape toate statele există planuri de măsuri la nivel naţional, pentru a stăvili acest flagel. Faptul că numărul cazurilor de corupţie creşte, este dovada unei atitudini corecte şi a luptei intense pe care ţările respective o duc. Mai mult, este şi o dovadă a funcţionării propice a structurilor juridice ale statului.” – a afirmat Jörg Ziercke.

Uniunea Europeană va continua să aplice presiune asupra noilor state membre, urmărindu-şi astfel şi propriile interese. Motivul este evident: cu cât salariile estice se vor apropia de cele vestice, cu atât tentaţia de a exprima criminalitatea economică în unităţi monetare va scădea.