Criza şi prejudecăţile

Traducătorul şi autorul iranian S. Mahmoud Hosseini Zad, editorul indian Naveen Kishore şi scriitorul grec Petros Markaris sunt laureaţii din acest an.

De la declanşarea crizei elene, în contextul pachetelor de ajutoare destinate Greciei şi apelurilor repetate ale principalilor creditori, adresate Atenei, de a strânge cureaua şi de a transpune în viaţă, în sfârşit, atât de necesarele reforme, imaginea Germaniei a avut profund de suferit în rândul grecilor. Republica Federală, în speţă cancelara Angela Merkel, e făcută de mulţi responsabilă pentru sărăcia şi mizeria în care au alunecat grecii. Cu privirea sa critică, lucidă, cu umorul şi ironia ce-l caracterizează, celebrul scriitor elen Petros Markaris nu oboseşte să le arate conaţionalilor săi că nu germanii sunt vinovaţi pentru consecinţele nefaste ale crizei economice şi financiare care a lovit puternic Grecia, chiar dacă măsurile de austeritate impuse de finanţatorii internaţionali, susţinute cu tărie de şefa guvernului de la Berlin, sunt extrem de dure şi dureroase.

Că relaţiile bilaterale s-au deteriorat se datorează, în opinia sa, prejudecăţilor, de ambele părţi, faptului că oamenii au tendinţa să generalizeze. Grecii greşesc dacă susţin că toţi germanii îi urăsc pentru că sunt nevoiţi acum să plătească pentru greşelile comise de-a lungul anilor de responsabilii eleni, aşa cum greşesc şi germanii care susţin că toţi grecii sunt leneşi şi corupţi. În timp ce mentalitatea elenă e marcată de un veşnic sentiment de "nevinovăţie", germanii se grăbesc să pauşalizeze, marcaţi fiind de prejudecăţi.

Nu doar prin scrierile sale - de pildă în noul său roman, care va apărea pe piaţa germană în septembrie, există un personaj simpatic, germanul Uli - dar şi în numeroasele sale discursuri, interviuri ş.a.m.d., Markaris duce o intensă muncă pentru reconcilierea celor două popoare.

Markaris, care a studiat de altfel economia în Austria şi Germania, tematizează în romanele sale poliţiste, avându-l ca protagonist pe, între timp, celebrul comisar Kostas Charitos, realitatea politică şi socială din Grecia. Cu spirit critic, defel însă cu aroganţa celui capabil să analizeze lucid situaţia, aş spune chiar cu o neţărmurită iubire, ca un părinte care-şi iubeşte şi totuşi dojeneşte fiul.

Criza, greşelile trecutului şi perspectivele de viitor sunt principalele subiecte pe care le abordează în romanele sale de mare succes. Noul caz al comisarului Kostas Charitos, aşteptat cu nerăbdare pe piaţa de limbă germană, prezintă un scenariu, posibil, dar nedorit de autor: Grecia în anul 2014, după ce a părăsit zona euro şi a revenit la drahme. Traşi la răspundere sunt cei sărbătoriţi drept eroi cu 40 de ani în urmă, cei care au protestat atunci contra juntei militare, în special studenţii Politehnicii ateniene. Ei bine, apreciază Markaris, în vârstă de 76 de ani, după înlăturarea juntei militare şi revenirea la democraţie, foştii rebeli au ajuns să ocupe scena politică, au comis greşeli grave, au acordat prioritate propriilor interese, îmbogăţindu-se. Pentru situaţia actuală dramatică din Grecia, aceştia poartă o mare răspundere.

Fondată în 1954, Medalia Goethe e recunoscută din 1975 ca ordin oficial în Republica Federală. Ea este decernată, începând cu 2008, în fiecare an pe 28 august, ziua de naştere a poetului Johann Wolfgang von Goethe. Printre laureaţi se numără şi traducătorul român Victor Scoradeţ, cel căruia i se datorează prezentarea multor piese de autori germani pe scenele de teatru româneşti.