1. Mergi direct la conținut
  2. Mergi direct la meniul principal
  3. Accesează direct mai multe site-uri DW

Criza din Crimeea şi relaţiile germano-chineze

Matthias von Hein / VD28 martie 2014

În ultimii ani, relaţiile chino-germane au avut o natură aproape exclusiv comercială, cu o valoare a schimburilor de mărfuri între cele două ţări de aproximativ 150 de miliarde de euro.

https://p.dw.com/p/1BXnp
Imagine: Reuters

Mai exact, o treime din volumul total al comerţului UE cu ţara asiatică.

Latura economică a relaţiilor dintre cele două ţări se reflectă inclusiv în compoziţia delegaţiei care îl însoţeşte pe preşedintele Xi Jinping la Berlin. Ultima vizită a unui preşedinte chinez în Germania a avut loc cu opt ani în urmă.

Unii observatori spun însă că, de această dată, natura dialogului între China şi Republica Federală este diferită.

În opinia lui Sebastian Heilmann, de la Institutul pentru Studii Chineze din Berlin, pe agenda vizitei lui Xi Jinping în Germania se vor afla, cu siguranţa, subiecte care privesc politica şi siguranţă globală. "Este o premieră", este de părere Heilmann.

Acesta crede, de asemenea, că Republica Populară nu este deloc încântată de maniera în care Rusia a tratat criza din Ucraina. "Principiile integrităţii teritoriale şi ale neamestecului în treburile interne ale altor state sunt punctul central al politicii externe chineze. Or, din perspectiva mişcărilor pro-autonomie din Tibet, Xinjiang sau Taiwan, guvernul chinez nu poate să agreeze ideea referendumului".

Mai multă cooperare

Pe de altă parte, dată fiind soliditatea relaţiilor ruso-chineze, Heilmann nu ia în calcul distanţarea politică a Beijingului faţă de Moscova. Chiar şi aşa, actualul context politic internaţional creează spaţii mai ample de negociere între China şi Germania, oportunitate pe care guvernul de la Berlin a sesizat-o.

"China are posibilitatea de a spune, în spatele scenei, că divizarea estului european şi modificare graniţelor existente nu sunt în interesul ei. Beijingul poate, deci, pleda pentru stabilitate şi dezvoltare comună a regiunile controversate din această parte a lumii, prin respectarea dreptului internaţional şi cu ajutorul FMI".

Poate că ar fi extrem de indicat ca Germania să abordeze aceste subiecte în cadrul vizitei liderului chinez, mai ales în contextul unor relaţii germano-chineze extrem de strânse, care tind să devină un adevărat parteneriat, consolidat de aproximativ 70 de forumuri bilaterale, la care se adaugă consultări guvernamentale anuale, soldate cu semnarea a zeci de acorduri.

În plus, germanii se bucură de mult respect în China, fiind consideraţi parteneri de încredere. Nu întâmplător, guvernul chinez priveşte Berlinul ca o "poartă către Europa", mesaj pe care preşedintele chinez, foarte probabil, îl va relua inclusiv în discursurile pe care le va ţine în mai multe instituţii ale UE, în săptămânile care urmează.

După încheierea vizitei lui Xi Jinping, în capitala Germaniei va avea loc cea mai mare expoziţie a controversatului artist chinez Ai Weiwei, cel mai probabil în absenţa acestuia. Nora Sausmikat, de la Fundaţia Casa Asia din Köln, critică decizia autorităţilor chineze de confiscare a paşaportului lui Ai Weiwei, acum trei ani, când a fost arestat. Aceasta îi cere Angelei Merkel să intervină la preşedintele chinez pentru soluţionarea acestei situaţii.