Criza din Iran analizată la Viena

Reprezentanţii Iranului nu vor avea prea mult timp la dispoziţie pentru a discuta înfrângerea suferită de echipa naţională de fotbal în meciul cu Mexic. Aceasta deoarece reprezentanţii celor 37 de state care formează consiliul guvernamental al Agenţiei Internaţionale pentru Energie Atomică vor dori să afle cum a reacţionat Teheranul la propunerea făcută în urmă cu o săptămână la Viena de către ţările cu statut de membru permanent în Consiliul de Securitate al Natiunilor Unite şi de Germania.

Duminică 11.06. domnea un optimism relativ: negociatorul-şef iranian, Laridschani, vorbea despre “aspecte pozitive” ale propunerii, dar şi despre “probleme şi ambiguităţi”. Ministrul de extreme, Manuchehr Mottaki, anunţa o posibilă contraofertă. În ultimile săptămâni Teheranul a contribuit prea puţin la stabilirea unei relaţii de încredere reciprocă. Controversatul program de îmbogăţire a uraniului continuă. În recentul raport, primit de AIEA, se vorbeşte despre faptul că Iranul a instalat mai multe cascade nucleare cu centrifuge pentru îmbogăţirea uraniului şi că refuză să răspundă la întrebări sensibile, că nu acceptă camere de supraveghere la combinatul Natans şi nu foloseşte protocolul suplimentar al tratatului de interzicere a armelor nucleare, care ar permite inspecţii inopinate. În orice caz controlorii AIEA au încă acces la centralele atomice din Iran, iar observaţiile de la combinatul din Natans sunt incluse în cel mai recent raport.

Decizii privind Iranul nu sunt de aşteptat în timpul şedinţei consiliului guvernamental AIEA din următoarele zile. În momentul de faţă principala întrebare este dacă se va ajunge într-adevăr la anunţatele renegocieri, la care doresc să participle şi SUA. Se elaborează o nouă propunere pe care Teheranul nu ar trebui să o refuze, după cum explica ministrul de extreme german Steinmeier săptamâna trecută la Viena: “Mizez pe faptul că, şi în cazul Iranului, vor fi îndeplinite toate condiţiile pentru ca aceste negocieri să poată reîncepe”

Pachetul de propuneri este confidenţial, anumite aspecte însă au pătruns până la opinia publică. Oferta constă ca şi până acum în ajutoare financiare – de la piese pentru avioane până la centrale atomice – şi, în cele din urmă, aderarea la organizaţia mondială a comerţului. Condiţiile au fost formulate de către ministrul de externe britanic Margaret Beckett la întrunirea de la Viena: “suntem pregătiţi să reîncepem negocierile când Iranul se va conforma cerinţelor, aşa cum cere Organizaţia Internaţională pentru Energie Atomică. În acest caz vom opri şi noi activităţile în consiliul pentru securitate al Naţiunilor Unite. Am căzut de acord că în cazul în care Iranul respinge negocierile va trebui să luam măsuri suplimentare în cadrul consiliului de securitate al Naţiunilor Unite”

În ce ar consta aceste măsuri suplimentare nu se ştie încă. Ministrul de externe rus, Sergej Lawrow, a opinat că sancţiuni drastice vor fi aplicate atunci când se va putea dovedi o încălcare a tratatului de interzicere a armelor nucleare. Dovezi în acest sens nu au fost găsite de către controlorii AIEA până în momentul de faţă. Şi preşedintele Consiliului UE, cancelarul austriac Wolfgang Schüssel, consideră oportun să nu fie mărită presiunea asupra Iranului şi să le lase timp responsabililor din Teheran să reacţioneze la propunerea făcută la Viena. Dacă s-ar ajunge la o soluţie în ceea ce priveşte negocierile, atunci am putea lua în calcul limitarea acţiunii de îmbogăţire a uraniului şi un control mai strict al acesteia. Propunerea în acest sens vine din partea şefului AIEA, El Baradei, şi face parte în mod evident din pachetul de propuneri pentru Iran, care va fi dezbătut în cadrul întrunirii de la Viena.