Criza din Orientul apropiat

Ziarul MANNHEIMER MORGEN face un bilaţ intermediar şi scrie: după trei săptămîni de război în Orientul apropiat, urmările sunt dezastroase. Israelul nu şi-a atins nici una din ţinte. Prin acest război Orientul apropiat se îndepărtează cu ani lumină de pace.

In schmib KURIER din Viena vede cauza principală a conflictului în eforturile arabilor de a distruge Israelul. Vina pentru războiul din Liban o poartă Iranul şi braţul său prelungit care au declanşat un război contra dreptului la existenţă al statului evreu. FINANCIAL TIMES, ediţia germană pune sub semnul întrebării eficienţa intervenţiilor din afară în soluţionarea conflictelor şi remarcă diferenţierea poziţiei ţărilor occidentale. In timp ce Franţa cere încetarea imediată a focului pentru o soluţie politică, SUA susţin contrariul, iar Germania se pronunţă pentru ambele măsuri în paralel. NÜRENBERGER ZEITUNG îşi pune speranţa în diplomaţie iar THÜRINGER ALLGEMEINE nu crede în eficienţa unei trupe europene de pace dislocate în sudul Libanului, atrăgînd atenţia că politica comună a Uniunii Europene rămîne deocamdată doar un vis pentru că fiecare vrea altceva. Schimbare de temă.

Ziarul olandez TROUW atrage atenţia asupra temerii unor exilaţi cubanezi ca pe insula din Caraibe să nu izbucnească haosul şi instabilitatea după era castristă, dar şi faţă de o recapitalizare forţată, via Miami a Cubei sau a transformării ei într-un al doilea Haiti. Schimbarea de putere oferă însă şi şansa ca insula să se dezvolte pe o cale prosperă, ca şi Costa Rica .

In sfîrşit SÜDDEUTSCHE ZEITUNG din München publică sub titlul: “România secretă, lupta confuză pentru o reformă a serviciilor secrete“, sub semnătura lui Kathrin Lauer un articol în care ea vorbeşte despre mitul forţei securităţii, datînd din timpul comunismului, cînd poliţia politică secretă a terorizat populaţia României. Acest mit se adevereşte, iată pînă astăzi, căci de mai bine de zece zile serviciile SRI şi SIE nu au directori, după ce aceştia s-au retras la presiunile lui Traian Băsescu. Preşedintele Băsescu este nevoit să caute acum un compromis cu premierul Tăriceanu. Potrivit proiecrelor de lege ale premierului, influenţa preşedintelui asupra serviciilor secrete va trebui să fie limitată. Variana lui Tăriceanu ar reprezenta un pas înainte spre demitizarea serviciilor secrete româneşti, ceea ce ar fi şi pe placul comisarului Uniunii Europene pentru justiţie, Franco Fratini, care s-a pronunţat recent la Bucureşti pentru o mai mare transparenţă a serviciilor secrete şi un mai eficient control public. Autoarea explică apoi pe larg circumstanţele actualei crize şi rolul jucat de Omar Haysam.