Criza începe în Moldova cu prăbușirea monedei naționale

Joi, casele de schimb valutar din Chișinău au afișat un curs de aproape 22 de lei pentru 1 Euro, alimentând astfel temerile populației privind o posibilă prăbușire a valutei naționale pe fondul complicațiilor economice, determinate de corupția la nivel înalt, dar și de stoparea finanțărilor bugetare din partea donatorilor externi, ca urmare a neonorării angajamentelor de către stat.

BNM: Gaburici și FMI sunt de vină!

Pentru a tempera panica de piața valutară, conducerea Băncii Naționale a Moldovei a organizat o conferință de presă la care a explicat că „demisia Guvernului, discuțiile pe marginea problemelor din sectorul bancar și suspendarea sau amânarea vizitei misiunii Fondului Monetar Internațional în Republica Moldova” au determinat deprecierea leului.

Prim-viceguvernatorul Marin Moloșag a declarat că Banca Națională a Moldovei este în așteptarea numirii unui nou guvern care să trimită o nouă invitație FMI în vederea reluării programelor de finanțare: „Noi considerăm că aceasta este soluția cea mai bună pentru dezvoltarea economiei Republicii Moldova - un program cu FMI și începerea discuțiilor cu alte instituții și parteneri externi”, a spus Moloșag. El a dat asigurări că situația la băncile care sunt sub administrarea specială a BNM („Banca de Economii”, „Banca Socială” și „Unibank” implicate în furtul de 1 miliard de dolari din sistemul bancar) este stabilă: „Se plătesc depozitele, iar resurse sunt suficiente”. Asta după ce Banca Națională a Moldovei a salvat cele trei bănci, oferindu-le credite în valoare de 9,5 miliarde de lei cu garanția Guvernului. Conform unui raport de audit al „Băncii de Economii”, în perioada 15-26 mai curent, soldul depozitelor de la „Banca de Economii” s-a redus cu aproximativ 496 de milioane de lei. Retragerea masivă a depozitelor a afectat situația de pe piața valutară – leul moldovenesc depreciindu-se în perioada 15 mai – 8 iunie cu 4,5%.

Încă o confirmare: „Din „BEM” s-a furat cu sacul!”

Presa de la Chișinău publică joi un raport de audit al „Băncii de Economii” redactat de compania „Grant Thornton” SRL, în care se menționează despre recenta oferire de către BNM încă a unui credit în valoare de 800 milioane lei „Băncii de Economii”, pentru a ajuta această bancă să țină piept retragerii masive a depozitelor de către populație.

Raportul citat se referă și la modul în care a fost devalizată Banca de Economii în noiembrie 2014. Potrivit acestuia, banii de la „Banca de Economii” „erau căraţi cu sacul la Banca Socială”, fapt confirmat şi de procurorul general Corneliu Gurin. Astfel, la 27 noiembrie 2014, „Banca de Economii” a expediat „Băncii Sociale” 20 de milioane de lei, fără „a avea înregistrată decontarea de compensare”. Până la sfârşitul anului trecut, suma dată în numerar nu a fost rambursată şi nici nu se știe dacă milioanele vor putea fi recuperate.

Populația a început deja să simtă efectele disfuncțiilor din sistemul financiar-bancar al țării. Căderea bruscă a leului a început după ce FMI a „înghețat” creditarea Moldovei, iar pe 16 iunie și directorul Băncii Mondiale în Moldova, Alex Kremer, a anunțat că „Moldova nu va mai primi cele 45 de milioane de dolari pentru suportul bugetar din 2015”, până când autoritățile nu vor întreprinde acţiuni decisive pentru soluţionarea problemelor din sectorul bancar. El a lăsat să se înțeleagă că banii pe care îi investesc partenerii de dezvoltare în Moldova ar ieși din țară „pe ușa din spate”, prin scheme de corupție. În plus, în presă au apărut informații despre riscul intrării statului în incapacitate de plată.

Iresponsabilitate politică, dictată de interese obscure

După ce a polemizat public cu politicienii din alianța minoritară în privința necesității lichidării băncilor devalizate, inclusiv a „Băncii de Economii”, explicând că aceasta este condiția FMI și BM pentru reluarea creditării țării, Chiril Gaburici a demisionat la 12 iunie. El a avertizat că „Guvernul riscă să rămână fără bani și va fi nevoit să concedieze angajații bugetari dacă nu va fi încheiat rapid un nou acord de finanțare cu FMI”.

Ca răspuns, liderii coaliției de guvernare (PLDM-PDM) au convocat Consiliul alianței și au decis nu lichidarea băncilor cu probleme (așa cum au cerut premierul Gaburici, FMI și BM), ci naționalizarea „Băncii de Economii”.