Criza refugiaţilor: cum e privită Germania

S-a scurs un an de când cancelara Angela Merkel a rostit cuvintele devenite celebre: "Vom reuşi!", deschizând porţile Germaniei pentru sute de mii de refugiaţi. În ultimele luni criticii politicii porţilor deschise din propria ţară şi-au ridicat glasul. Ei îi reproşează şefei guvernului federal că prin "puhoiul de imigranţi" a fost depăşită capacitatea de adăpostire a acestora, a luat amploare violenţa de dreapta şi a făcut ca terorismul islamist să se abată şi asupra Germaniei. În afară, politica Angelei Merkel s-a bucurat iniţial în bună parte de reacţii pozitive. Germania, care era asociată până atunci în special cu puterea sa economică, loialitatea constantă faţă de partenerii NATO dar şi cu istoria sa întunecată, a câştigat un plus de popularitate.

Europenii au asistat ani de zile la acutizarea crizei refugiaţilor, la tentativele oamenilor disperaţi din Orientul Apropiat şi Mijlociu şi de pe contientul african de a găsi o cale de ajungere în Europa, în speranţa unei vieţi mai bune. În vara anului 2015 s-a ajuns la apogeu. Veştile despre ambarcaţiunile supraîncărcate cu refugiaţi naufragiate în Marea Mediterană, despre taberele de refugiaţi arhipline şi grănicerii unguri violenţi s-au tot înmulţit. Această situaţie a determinat, în august 2015, Germania şi Austria să suspende Acordul Dublin II şi să-şi deschidă porţile - un semnal care a fost înţeles drept "urare de bun venit" nu doar de refugiaţii din Siria, ci şi din alte ţări.

Europa, mai puţin ipocrită

Imaginea Germaniei a avut promt de câştigat în întregul Orient Mijlociu, explică Mehran Kamrava, şefa Centrului de Studii Internaţionale şi Regionale din Qatar. Ţările europene sunt acuzate de făţărnicie - pentru că una spun şi, chiar şi în criza refugiaţilor, alta fac. A-i considera bineveniţi pe imigranţi a dus la atenuarea acesor voci critice, cel puţin în ce priveşte Germania, spune Mehran Kamrava pentru DW.

Şi în ţările africane, din care provin mulţi refugiaţi, imaginea Germaniei a cunoscut o evoluţie pozitivă. Aici politica faţă de refugiaţi a Berlinului a contribuit la o mai bună apreciere a Europei în general. "Ideea unei 'Fortăreţe Europa' presupunea împiedicarea prin toate mijloacele a pătrunderii imigranţilor în interiorul ei", subliniază Liesl Low-Vaudran de la Institutul pentru Studii de Securitate din Africa de Sud, adăugând: "Avem aşadar de-a face cu o schimbare a poziţiei Europei în chestiunea refugiaţilor". Faptul că, între timp, s-au reînchis graniţele, a stârnit din nou critici. De la Europa se aşteaptă să depună mai mari eforturi pentru a face posibilă o imigraţie organizată, mai ales din partea fostelor puteri coloniale.

Germania, stabilizatoare

Şi principalii pateneri externi au salutat gestul umanitar al Germaniei, care subliniază pe de o parte autoritatea morală a acesteia, iar pe de alta rolul de lider în cadrul UE. Totuşi părerile cu privire la această evoluţie diferă de la o ţară la alta.

Din perspectiva preşedintelui SUA, Barack Obama, prin politica sa faţă de refugiaţi, Berlinul a demonstrat o dată în plus că este un partener de nădejde european. Mai ales în aceste vremuri, Obama are nevoie de o "unitate a occidentului, pentru a fi capabil să sprijine importante decizii politice", e de părere Cathryn Clüver, coordonatoarea proiectului "Future of Diplomacy" de la Harvard. Dar nu numai şeful Casei Albe apreciază Germania pentru faptul că se află "de partea bună a istoriei", ci şi populaţia americană laudă, în număr mare, gestul umanitar al cancelarei. Înţelegerea încheiată cu Turcia în problema refugiaţilor dă naştere, în schimb, la scepticism în rândul americanilor.

Şi în China vocile sunt împărţite. Pe de-o parte acel "vom reuşi" al lui Merkel este privit cu admiraţie, dar pe de alta, proiectul de înţelegere cu Turcia este considerat "lipsit de înţelepciune", după cum a explicat Xuewu, expert în cadrul Center for Global Studies din Bonn.

Dezbatere despre rolul de lider al Angelei Merkel în UE

În multe ţări ale lumii, Merkel a devenit un sinonim pentru Germania. O politiciană fascinantă, pe care unii o laudă ca pe un om cu conştiinţă, ca pe o fiică de pastor protestant şi fiziciană pedantă. Alţii o consideră un om foarte calculat şi însetat de putere, cu ambiţii de "Împărăteasă a Europei".

Fără îndoială, cele trei mandate ale lui Merkel şi-au pus amprenta asupra prestigiului Germaniei în UE. Realegerea ei în funcţie la parlamentarele din 2017 va depinde însă mult de evoluţia crizei refugiaţilor. Marile teme ale ultimelor luni - migraţie, ameninţare teroristă, Brexit şi întărirea dreptei - au solicitat-o masiv pe Merkel. Spre bucuria unora şi necazul altora.

Anne-Laure Delatte, profesor de economie la Universitatea Sorbona, consideră că Uniunea Europeană tinde să devină Germanocentrică şi aceasta îi pune sub semnul întrebării eficienţa. Poziţia lui Merkel privind diversele focare de criză existente pe continent este intens criticată. "Nu ar trebui să vorbim despre faptul că Germania ia decizii în numele Europei", a declarat Delatte pentru DW. "Ar trebui să spunem că o grupă de ţări ia decizii pentru ea însăşi", a conchis ea.