Criza refugiaților: miniștrii de Interne caută compromisul

"Vedeți aici trei prieteni", a declarat ministrul francez de Interne Bernard Cazeneuve, la conferința de presă susținută alături de colegii italian și german, Angelino Alfano respectiv Thomas de Maizière. Cei trei au decis să o poziție comună la discuțiile cu ceilalți reprezentanți ai statelor comunitare. Chiar dacă interesele celor trei țări în chestiunea refugiaților diferă. Ei au fost nevoiți să renunțe la anumite atuuri: de exemplu, Italia a renunțat să mai amenințe că le va elibera tuturor refugiaților permise de ședere, cu care aceștia vor putea apoi călători în întreaga Uniune. Italia ar căuta cooperarea cu statele partenere și nu confruntarea, presa ar fi exagerat cu relatările ei, potrivit ministrului Alfano.

Se pare că din propunerea Comisiei Europene nu va mai rămâne mare lucru. Bruxelles-ul propusese impunerea unei cote obligatorii pentru fiecare stat de preluare a unui număr de refugiați: astfel ar fi fost preluați cei 40.000 de refugiați veniți cu bărcile pe Mediterana care se află deja în UE. Aceștia sunt găzduiți în prezent în cea mai mare parte de Italia și Grecia. Cuvântul "obligatoriu" a iritat însă majoritatea țărilor membre. Marea Britanie, Danemarca și Irlanda au ales să-și activeze instant opțiunea de opt-out. Cele mai multe țări estice au refuzat pur și simplu.

Detalii vagi

După câteva ore de discuții la Luxemburg, cei trei miniștrii amintiți erau mai optimiști cu privire la găsirea unui compromis. S-a discutat despre crearea unor centre de preluare în sudul Italiei și în Grecia. Comisia Europeană ar urma să ajute la operarea centrelor, înregistrarea și sortarea refugiaților sosiți pe Marea Mediteranp din cauza situației economice din țările lor. Cu ajutorul agenției de protecție a frontierelo Frontex, cei care nu au dreptul la azil ar urma să fie retrimiși rapid în țările de origine.

Nu se știe încă nimic concret: de unde va veni personalul care va opera centrele? Cum se vor lua la fața locului deciziile juridice privind azilul? Cum vor fi retrimiși refugiații în țările lor dacă acestea nu vor dori să-i primească înspoi? Ce se va face cu refugiații care își vor arunca pașapoartele de teama expulzării?

Dezbaterea pe aceste aspecte este veche în UE și încă departe de a fi soluționată. Dar acum presiunea valurilor masive de refugiați nord-africani este mai mare ca oricând. Cam 60% din refugiați au drept la protecție: cei din Siria, Eritreea, Sudanul de Sud și Irak. Aceștia ar trebui să fie distribuiți în țările UE pe bază cotelor valabile în prezent, propune Franța, Italia și Germania. Polonia ar fi gata de un compromis în această direcție.

Problema va trece în curând în atenția șefilor de stat și de guverne din UE. Cancelara Angela Merkel a spus deja că trebuie găsită soluția de a-i împărți echitabil pe refugiați între țările membre. Alte măsuri ar viza stabilizarea țărilor africane care generează cei mai mulți refugiați, combaterea traficanților de carne vie și adoptarea unor prevederi de acceptare de urgență a refugiaților de război.

În opoziție fundamentală se află Marea Britanie. Ministra Theresa May admite că situația actuală a refugiaților este fără precedent. May a vorbit însă mai departe ca și cum drama refugiaților nu ar afecta defel țara sa: "Trebuie să luptăm împotriva bandelor de traficanți și să-i ducem pe oameni înapoi în țările lor africane". Londra se angajează în măsurile de salvare pe mare și contribuie cu ajutoare de dezvoltare, dar exclude orice preluare de refugiați.

"Spațiu de tranzit" pentru mii de refugiați

Întreaga problematică pune în pericol inclusiv libera circulație în spațiul comunitar. Comisia din Bruxelles anchetează relatări privind introducerea de controale la frontieră în diverse țări ale UE. Astfel de controale sistematice sunt interzise conform acordului Schengen. "Nu controlăm granițele, ci spațiul de frontieră", a explicat ministra din Austria, Johanna Milk-Leitner. Ea se plânge că țara sa a devenit spațiu de tranzit pentru mii de refugiați veniți din Balcani. Și Jean Asselborn din Luxemburg crede că acordul Schengen este în pericol și odată cu el unul din cele mai importante drepturi comunitare - cel la libera circulație.

Ministrul francez Bernard Cazeneuve a rămas indecis. El este criticat în prezent pentru situația dramatică de la frontiera italiano-franceză Ventimiglia-Menton. Cazeneuve face însă referire la acordul "Dublin II". Franța nu blochează granița, doar că fiecare refugiat trebuie să depună cererea de azil în țara prin care a intrat în UE. Un regulament depășit, de care se agață însă și colegul german de Maizière. Dacă se admite că acest principiu nu mai funcționează, trebuie atunci reformate din temelii prevederile privind migranții și solicitanții de azil din UE.