Criza siriană: intervenţia militară în Siria, la mâna Congresului american

Casa Albă a trimis conducerii celor două camere ale legislativului american un proiect de rezoluţie care prevede un răspuns militar al SUA la atacul cu arme chimice lansat de regimul Assad asupra propriului popor.

Obiectivul atacului ar fi "împiedicarea folosirii armelor de distrugere în masă împotriva poporului sirian şi pentru protejarea SUA şi aliaţilor lor de efectele acestor arme". În text se mai spune că folosirea de astfel de arsenal împotriva sirienilor nevinovaţi este "o încălcare a normelor internaţionale şi o ameninţare la adresa păcii şi securităţii mondiale." Documentul preşedinţiei americane stipulează de asemenea că războiul civil din Siria poate fi rezolvat doar pe cale politică.

Barack Obama a anunţat că doreşte o lovitură militară împotriva regimului de la Damasc, după atacul cu arme chimice din 21 august, soldat cu peste 1400 de morţi, conform serviciilor secrete americane. Preşedintele sirian Bashar al-Assad ar urma să fie astfel pedepsit pentru cel mai grav atac cu gaz toxic din secolul al XXI-lea.

Obama crede însă că decizia va câştiga în legitimitate dacă va fi aprobată şi de congresmeni, ce-i care îi reprezintă direct pe cetăţenii americani. Aceasta ar fi calea potrivită într-o democraţie, mai ales că timpul nu presează în vederea luării unei decizii, a mai spus preşedintele american. El a exclus însă o intervenţie cu trupe la sol.

Cei doi şefi ai camerelor legislative, John Boehner la Camera Reprezentanţilor, respectiv Harry Reid la Senat, au anunţat voturi asupra rezoluţiei în a doua săptămână din septembrie. Audieri pregătitoare vor începe însă deja în următoarele zile.

Potrivit Constituţiei americane, Obama ar fi putut lansa atacul împotriva Siriei şi fără aprobarea Conresului. Doar în cazul unei declaraţii de război, preşedintele trebuie să primească şi acordul parlamentarilor. Observatorii susţin că nu este sigur că ambele camere se vor pronunţa în favoarea intervenţiei anti-Assad. Influentul senator republican John McCain nu este de acord cu un atac care să nu aibă că scop răsturnarea lui Assad şi rezolvarea războiului civil. Preşedintele Obama a refuzat să spună ce va face dacă Congresul nu va aproba atacul.

Ajutor de la Franţa

Din partea principalilor aliaţi europeni, doar preşedintele Franţei, Francois Hollande, şi-a reiterat, într-o convorbire telefonică cu omologul american, intenţia de a participa la o lovitură militară anti-Assad. Adunarea Naţională de la Paris se va reuni miercuri într-o şedinţă extraordinară pentru a se pronunţa asupra subiectului.

Premierul britanic David Cameron a salutat decizia lui Obama. Planurile lui Cameron de a participa la atacul împotriva regimului de la Damasc au fost respinse de Parlamentul de la Londra.

Şi ministrul german de externe Guido Westerwelle crede că Obama procedează corect şi că aceasta arată cât de "serios şi temperat este cântărită în Statele Unite luarea unei decizii privind Siria". El mai crede că "timpul câştigat ar trebui folosit pentru noi negocieri în Consiliul de Securitate al ONU, în vederea obţinerii unei poziţii comune a comunităţii internaţionale în dosarul sirian".