Crizele vin şi trec, arta rămîne

România lipseşte, din păcate, de pe lista celor 200 de galerişti expozanţi din 25 de ţări, prezenţi la a 47-a ediţie a tîrgului ART COLOGNE. Dar operele unor artişti originari din România nu lipsesc din galerii şi muzee. La Köln, la Muzeul Ludwig, în premieră absolută sunt expuse panourile realizate de Saul Steinberg pentru Pavilionul Americii la Expoziţia Mondială de la Bruxelles. Şi nu doar atît, ci şi o serie de alte lucrări grafice, fotografii, colaje şi măşti ale ilustrului artist american născut la Râmnicu Sărat.

„neuesmuseum”, Muzeul de Stat pentru artă şi design din Nürnberg, găzduieşte, sub genericul Realitatea poeziei, creaţiile lui Diet Sayler, originar din Timişoara, emigrat în anii comunismului în Germania, unul din cei mai prestigioşi reprezentanţi ai artei concrete, la scară internaţională.In nota de presă a expoziţiei se menţionează, între altele :" Diet Sayler îmbrăţişează principiul schimbării, al reînnoirii, favorabil elementelor neaşteptate, subiectivităţii, totul revărsîndu-se în albia speranţei". Nu demult la Galeria Emilia Suciu din Ettlingen, specializată în artă concretă, dar nu numai, am avut şansa să asist la finisajul unei expoziţii de excepţie, întrunind opere ale mai multor artişti originari din România. Printre ei, fireşte, Diet Sayler, prezent în persoană, alături de Ingo Glass şi Peter Jacobi, artişti cu care am putut sta de vorbă. Autorul Memorialului Holocaustului din Bucureşti îşi alegea la sfîrşitul iernii lucrările pe care tot Galeria Emilia Suciu avea să le găzduiască într-o retrospectivă de excepţie, a cărei vizitare presa germană o recomanda cu o justificată insistenţă,şi fiindcă a fost vizionabilă doar într-un interval de timp relativ redus.

Scurtată este acum cu o zi şi durata Tîrgului ART COLOGNE, deşi numărul vizitatorilor îl va depăşi cu certitudine pe cel de anul trecut, cînd ajunsese la peste 60.000. Ceea ce nu este deloc puţin în materie de artă predominant contemporană şi abstractă.

ART COLOGNE a mai izbutit o performanţă pe lîngă aceea de a fi cea mai veche manifestare de acest fel din lume şi anume, i-a luat-o înainte Berlinului, care nu a izbutit să ofere o alternativă la tîrgul de pe malurile Rinului. Totuşi, la actuala ediţie, galeriştii berlinezi sunt cei mai masiv reprezentaţi - circa 30 la număr. O premieră este prezenţa unei singure galerii din Cuba. Începutul a fost aşadar făcut.

Succesul din ultimii ani ai ART COLOGNE, care s-a calificat, ce-i drept, mai demult în prima ligă a Tîrgurilor de Artă pe plan mondial, se datorează mai multor factori. Pe de-o parte sporirii interesului publicului în achiziţionarea de tablouri, fotografii, sculpturi, instalaţii, cît şi existenţei unui contingent redus de amatori dispunînd de o mare putere de cumpărare, care investesc în artă. La aceşti factori, se adaugă în mod decisiv profesionalismul galeriştilor şi, deloc în ultimă instanţă, talentul managerial al noului director al Salonului, americanul Daniel Hug. El este cel care a relaxat atmosfera tîrgului, făcînd manifestarea din Köln compatibilă cu o paletă mai largă de gusturi şi preferinţe.

Premiul ART COLOGNE i-a revenit în acest an galeristului münchenez Fred Jahn, pentru profesionalismul şi ingeniozitatea cu care promovează lucrările unor monştri sacri, precum Gerhard Richter, (plasticianul german fiind cel mai bine cotat artist pe piaţa internaţională) apoi Georg Baselitz, Hermann Nitsch, dar şi pe cele ale unor artişti mai puţin cunoscuţi, dar promiţători.

Fiindcă, să nu uităm, galeriştii îi pot modela, aidoma unui Pygmalion pe frumoasa Galateea, pe marii plasticieni de mai tîrziu. Kölnul are privilegiul de a deţine nu numai foarte numeroase galerii, dintre care unele istorice, adevărate repere în lumea artei, ci şi muzee celebre. Actuala ediţie ART COLOGNE este flancată de un program special al muzeelor, apt să-i consoleze pe cei care nu au ajuns să viziteze Salonul galeriştilor.