CSI la 15 ani de la înfiinţare

„Un club de dezbatere pentru statele care făceau parte din Uniunea Sovietică” – aceasta ar fi Comunitatea Statelor Independente. Nimic altceva decât o instituţie „funerară” pentru rămăşiţele URSS, pe „jumătate moartă”, care nici nu a trăit vreodată. Aceasta este părerea generală a comentatorilor, când sunt întrebaţi despre CSI. Comunitatea este pe drumul cel bun către autodizolvare.

Perioada de glorie

Dar situaţia nu a fost dintotdeauna aşa. Când CSI a fost înfiinţată în anul 1991, existau multe dileme practice de clarificat. Şefii de stat şi de guvern se întâlneau în cadrul unor summituri organizate cu regularitate la câteva luni de zile distanţă.

Aspectele discutate făceau parte din încercarea de a reorganiza moştenirea sovietică. Armele atomice şi de alte feluri, cooperarea economică, sau probleme umanitare şi conflicte regionale se regăseau pe agenda discuţiilor. În aceste domenii, CSI a înregistrat succese notabile, crede istoricul Gerhard Simon, de la Universitatea din Köln.

„S-a reuşit trecerea paşnică de la Uniunea Sovietică la o comunitate de state independente. În acest spaţiu nu s-a născut o a doua Iugoslavie, nu au fost războaie sau vărsări de sânge. Această evoluţie nu este de la sine înţeleasă, iar acum trebuie să recunoaştem că CSI a jucat un rol determinant pentru menţinerea păcii în procesul de dezmembrare al URSS”, spune Gerhard Simon.

Situaţia prezentă nu mai seamănă cu ce a fost

Dar pacea de atunci nu mai este prezentă astăzi. Conflictele interne sunt la ordinea zilei, în special între Rusia şi celelalte state, care doresc să se orienteze mai degrabă către Vest. Exemple: Georgia, Ucraina şi Republica Moldova. Egalitatea în drepturi nu este o determinantă a CSI.

Rusia vrea o sferă de influenţă

Comunitatea are o malfomaţie încă de la naştere, anume rolul dominant al Rusiei, crede ambasadorul georgian la UE, Salome Samadjvili. „CSI a devenit unealta Rusiei, care doreşte să-şi asigure sfera de influenţă în lumea modernă”, spune Samadjvili.

Nici şefii de stat nu mai sunt rezervaţi în a critica Rusia. Vladimir Voronin, preşedintele Moldovei, s-a exprimat cât se poate de clar la summitul CSI din noiembrie. „Pur şi simplu, nu putem scăpa de sindromul sovietic. Nu avem voie să mai vorbim despre un frate mai mare şi unul mai mic, respectiv o soră mai mică”, a afirmat preşedintele moldovean.

Statele CSI întorc spatele Rusiei

Este Rusia aşadar un frate mai mare? Din ce în ce mai puţine state vor să-i acorde acest privilegiu. Ele se reorientează, se gândesc cu voce tare dacă să părăsească CSI, sau dau importanţă mai mare altor alianţe, precum Comunitatea economică euro-asiatică sau Uniunea GUAM, formată din Georgia, Ucraina, Azerbaidjan şi Republica Moldova. Din anul 2005, Turkmenistanul este numai membru asociat al CSI, iar preşedintele Nijasov nu mai trimite decât ocazional reprezentanţi de mâna a doua la reuniunile Comunităţii.

Totuşi nimeni nu propune desfiinţarea

În ciuda tuturor dificultăţilor, nici un stat nu propune însă explicit desfiinţarea organizaţiei. Mai degrabă se doreşte o reformă. Dar istoricul Gerhard Simon este sceptic.

„CSI va avea în continuare astfel de summituri, vor fi întâlniri ale miniştrilor de externe, vor mai exista şi câteva comitete, dar în afară de banchetele tradiţionale la asemenea ocazii nu se va întâmpla mai nimic, nu vor fi consecinţe reale”, previzionează istoricul german.

Pare că CSI va rămâne exact ceea ce cred comentatorii: o organizaţie care nu prea foloseşte nimănui, dar nici nu strică.