1. Mergi direct la conținut
  2. Mergi direct la meniul principal
  3. Accesează direct mai multe site-uri DW

Cu cărţile pe faţă

Rodica Binder26 octombrie 2012

Cît au voie deputaţii în Bundestag să cîştige în plus faţă de indemnizaţiile de parlamentar? Cît de imună este presa la intervenţiile politicii? Şi ce drept la azil politic în Germania au romii din Est?

https://p.dw.com/p/16Xef
Titelseiten diverser Tageszeitungen Zeitungen im Presse- und Informationsamt der Bundesregierung, aufgenommen am 26.06.2005. Foto: Christian Slutterheim +++(c) dpa - Report+++
Imagine: picture-alliance/dpa

Este oare periclitată libertatea presei şi într-o democraţie? Răspunsul nu poate fi decît pozitiv în urma unei penibile întîmplări ce agită acum, din nou, spiritele, tocmai la împlinirea a 50 de ani de la istoricul scandal implicând revista DER SPIEGEL iscat tocmai de violarea brutală, de către politicienii vremii, a libertăţii presei.  

Purtătorul de cuvînt al CSU, Michael Strepp, a intervenit telefonic pe lîngă redacţia de actualităţi a postului public de televiziune ZDF, solicitîndu-i să modifice o relatare despre un partid din opoziţie. În urma dezvăluirii publice a intervenţiei sale, Strepp a fost nevoit să demisioneze.

Cazul scoate însă la iveală în mod acut "relaţia ronic viciată între politică şi mass media", crede SCHWÄBISCHE ZEITUNG, întrevăzînd în scandalul iscat de intervenţia purtătorului de cuvînt al partidului bavarez CSU, dovada dublului limbaj al partidelor politice. Pe de-o parte ele aderă făţiş şi demonstrativ la principiul libertăţii presei, dar pe de alta, au demult un cuvînt de spus în programele posturilor publice de televiziune, ARD şi ZDF. Multe funcţii de conducere în amintitele instituţii de drept public, sunt ocupate în temeiul apartenenţei politice şi nu în primul rînd pe bază de competenţă jurnalistică, relevă ziarul citat.

NEUE WESTFÄLISCHE duce mai departe analiza şi opinează că peste tot acolo unde un partid se află de mai multe decenii la putere, există primejdia unor tentaţii megalomane. După cum se ştie, în landul Bavaria, Uniunea Creştin-Socială, partidul soră al Creştin-Democraţilor se bucură de o astfel de longevitate la putere. Iar SÜDWEST PRESSE conchide că metoda la care a recurs purtătorul de cuvînt al CSU reprezintă un sistem în partidele unionale.

Tot din Bavaria emană şi o atitudine mai puţin clementă faţă de solicitanţii de azil, în cauză fiind de astă dată cetăţeni de etnie romă din Serbia şi Macedonia. Ministrul federal de interne, Friedrichs, lider CSU, îi consideră pe aceşti oameni refugiaţi economici, refuzindu-li-se astfel dreptul la azil politic. Această încadrare îl scandalizează pe editorialistul ziarului NEUE OSNABRÜCKER ZEITUNG, convins că în spatele cifrelor (privitoare la refugiaţi) se ascund scenarii mult mai complicate decît cele imaginate de ministrul federal de interne.

A sosit vremea ca Uniunea Europeană să controleze mai riguros ce se întîmplă în Serbia şi Macedonia, dornice să fie primite în UE, fiindcă tocmai condiţiile de viaţă care domnesc acolo sunt cele care-i împing pe romi să ia calea pribegiei, recomandă ALLGEMEINE ZEITUNG.

Dar cum pot fi oare controlate veniturile suplimentare ale deputaţilor în Bundestag?

Ca un bumerang s-a întors împotriva partidelor coaliţiei de la Berlin atacul îndreptat împotriva candidatului social-democrat la funcţia de cancelar, Peer Steinbrück. Temerarul lider, temut pentru gura sa slobodă, dar preţuit pentru competenţa sa profesională, care în guvernul precedent a deţinut funcţia de ministru al finanţelor, a fost învinuit că ar cîştiga prea mulţi bani cu diversele sale activităţi extraparlamentare. I s-a cerut lui Steinbrück să-şi întoarcă pe dos toate buzunarele pînă la ultimul cent. Ceea ce vor trebui să facă la rîndul lor de acum încolo şi cei care i-au pus gînd rău. Or, tocmai deputaţii partidelor de coaliţie, creştin-democrat, creştin-social şi liber-democrat sunt cei care au şi cele mai substanţiale venituri suplimentare, atrage atenţia WESTDEUTSCHE ALLGEMEINE. Prin urmare, aceştia şi-au dat un autogol - deduce SCHWERINER VOLKSZEITUNG.

Incidentul indică însă că ceva este putred în Parlament şi prin urmare, că este necesară elaborarea unei noi legi care să reglementeze plafonul veniturilor suplimentare ale aleşilor poporului. Avantajul noului model propus, unul oglindind zece trepte de venit, este de a limpezi o situaţie care are multe pete de umbră, nefiind totuna dacă un deputat cîştigă pe lîngă indemnizaţia sa, 7000 sau 250 000 de euro pe an, scrie NEUE OSNABRÜCKER ZEITUNG.

În optica cotidianului WESER KURIER noua lege nu va aduce destulă transparenţă. Iar pentru FRANKFURTER ALLGEMEINE ZEITUNG este încă de pe acum limpede că Parlamentul nu va fi mai bun nici în eventualitatea adoptării modelului în zece trepte, destinat să transparentizeze veniturile deputaţilor. Dimpotrivă, consideră ziarul citat, noile reglementări îi vor transforma pe deputaţi şi mai mult în păpuşile unui politicianism profesionist.