Cu falimentul la oraş

În centrul oraşului Oberhausen din bazinul Ruhr-ului, magazinele individuale sau cele exclusiviste sunt o raritate. Peisajul este dominat de aşa numitele "magazine de criză" unde totul costă un euro bucata, de brutari care nu mai ştiu cum să ţină preţurile cât mai mici şi de casele de amanet care au monopolizat piaţa locală a creditării. Denise Bockfeld este bijutier şi - încă - mai ţine în viaţă un magazinaş la marginea zonei pietonale.

"Anul 2009 a fost pentru noi unul infernal, dar aşa a fost în tot oraşul. Imaginaţi-vă că în perioada de Crăciun am avut o cifră de afaceri cu 30% mai mică faţă de 2008", spune întristată Denise.

Că ea nu este o excepţie o arată statisticile privind încasările din impozitele comunale. Oberhausen a trebuit să numere cu 27 de milioane euro mai puţini bani în propria visterie. Iar 2010 se profilează a fi şi mai dezastruos. Soluţia? Evident: economisirea. Dar chiar atât de uşor nu este...

Pentru că oraşele şi comunele nu îşi aleg singure atribuţiile şi responsabilităţile. Şcolile, grădiniţele, construcţia de străzi şi reabilitarea de drumuri, administraţia - toate aceste domenii sunt manageriate cu fonduri din bugetul local, care deseori însumează 90% din totalul de încasări.

Aşadar Oberhausen va fi nevoit să taie din puţinele lucruri pe care le oferea voluntar locuitorilor săi: în loc de şapte bazine de înot vor exista numai trei, linia specială de autobuze care asigura transportul la biblioteci nu va mai circula, iar din bugetul teatrelor au dispărut milioane.

Pe lângă toate aceste economii, oraşul a mai acumulat în 2009 şi alte 115 milioane euro datorii noi, având în vedere că protecţia socială este asigurată tot din firavul buget local. Cine îşi pierde locul de muncă şi primeşte ajutor de şomaj (bani federali), costuri legate de chirie, pe care tot "oraşul" o achită. Iar la rata şomajului din 2009 vă puteţi imagina că nu sunt puţini şomeri în oraşul industrial.

Singura speranţă a oraşelor şi comunelor germane este pachetul conjunctural de relansare a economiei adoptat de Guvernul federal de la Berlin în urmă cu un an. Un total de 13 miliarde euro stau la dispoziţie pentru investiţii în infrastructură, modernizare de şcoli şi spitale precum şi alte facilităţi administrate local. Estimările arată că 60% din suma rezervată acestor proiecte va fi cheltuită anul acesta, urmând ca în 2011 să fie epuizată. Întrebarea pe care edilii şi-o adresează însă - mai mult sau mai puţin în gând - este: ce ne facem după?

Autori: Annette Deutskens / Laurenţiu Diaconu-Colintineanu
Redactor: Cristian Ştefănescu