1. Mergi direct la conținut
  2. Mergi direct la meniul principal
  3. Accesează direct mai multe site-uri DW

Cu Grecia la frizer - şi alte veşti rele

9 martie 2012

Ministrul de Finanţe Evangelos Venizelos are dreptatea sa când spune că Grecia a trăit, în ultimele ore, un "moment istoric". Un moment cu veşti bune - dar şi rele.

https://p.dw.com/p/14IHa
Datoriile Greciei au fost serios reduseImagine: picture alliance / Stephan Persch

Creditorii privaţi renunţă la o parte din banii pe care trebuiau să îi recupereze, astfel că muntele de datorii al Greciei scade cu 107 miliarde de euro. Vestea bună a zilei este că nu doar plătitorii de taxe ci şi mari actori ai pieţei financiare pun umărul la salvarea Greciei. Vestea proastă a zilei este că problemele Greciei rămân departe de a se fi rezolvat.

Europa îşi permite un moment de respiro. Ca să nu mai vorbim despre greci. Dar nu poate dura prea mult. Toată lumea evită să spună acum lucrurilor pe nume, dar adevărul este că soluţia este doar parţială. Relaxarea permite Greciei să se gestioneze ceva mai uşor - dar povara datoriei elene se ridică în continuare la 160% din Produsul Intern Brut, în condiţiile în care eficienţa economică a ţării continuă să se prăbuşească.

Planul de salvare vorbeşte despre anul 2014 ca termenul la care Grecia ar urma să fie în stare să convingă pieţele de capital să îi încredinţeze împrumuturi directe. Până în 2020, statul elen ar trebui să redevină autonom financiar, cu o cotă de îndatorare de 120%. Aceasta înseamnă opt ani. Opt ani în care multe lucruri se pot întâmpla. Iar perspectivele nu sunt deloc coerente.

Symbolbild Schuldenschnitt Griechenland
Problemele Greciei nu se termină aiciImagine: picture-alliance/dpa

Grecia trebuie să se reinventeze. Cu riscul de a se lăsa lezaţi în orgoliul şi mândria naţională, grecii au nevoie de ajutorul partenerilor europeni, pentru că ţara lor are nevoie de structuri conforme cu standardele europene. Un deceniu este insuficient pentru un asemenea proces; astfel de fenomene se petrec în generaţii.

Cele nouă miliarde pe care le va primi Atena în perioada următoare sunt şi ele o veste bună - pentru bănci şi societăţi de asigurări. Căci din aceşti euro vor fi plătite dobânzile şi ratele rămase, după ştergerea unei părţi a datoriilor. Reconstrucţia Greciei nu se va face din acest ajutor internaţional; iar grecul de rând, cel care are cel mai mult de suferit de pe urma austerităţii dictate de donatori, nu va beneficia în nici un caz de pe urma celor nouă miliarde de euro.

Europenii, se vede treaba din această plimbare pe la frizer, nu vor lăsa Grecia să se prăbuşească. Dar atenţia se va muta cât de curând pe nisipurile mişcătoare în care încearcă să îşi păstreze echilibrul alte câteva state. Piaţa financiară a început deja să murmure: urmează Portugalia.

Or, tocmai acest zumzet este cu adevărat vestea zilei. Şi nu e deloc bună.

Autor: Henrik Böhme / cş
Redactor: Robert Schwartz