Cu paraşuta spre alegători

67.000 de germani, dintr-un total de 1,4 milioane, cât trăiesc în străinătate, au trimis deja la timp opţiunile lor electorale prin poştă. Klaus Pötzsch, purtătorului de cuvânt al preşedintelui Biroului electoral federal, atrage atenţia că numărul germanilor din străinătate care se prezintă pe această cale în 2013 la urne e mai mare decât la ultimele alegeri pentru Bundestag. Câţi dintre alegătorii aflaţi în afara graniţelor Germaniei uită să trimită în termenul prevăzut de lege preferinţele lor electorale e neclar. Cert e că aceasta e singura posibilitate de a vota. Spre deosebire de alte state, Germania nu organizează secţii de votare în ambasadele sale din străinătate. Aceasta pentru că buletinele de vot sunt gestionate regional, nu la nivel federal, şi un astfel de demers ar fi extrem de dificil pentru angajaţii reprezentanţelor diplomatice, a mai explicat Pötzsch.

Lege controversată

Oricum mulţi dintre germanii care trăiesc de multă vreme în străinătate nici nu mai vor să voteze, nemaifiind familiarizaţi cu politica din ţara de origine, pentru că nu se mai identifică deja cu patria de odinioară. Un post de radio din Namibia a efectuat un sondaj de opinie, în rândul germanilor, la Windhoek. O femeie a explicat că ea trăieşte aici de 47 de ani şi că nu mai e interesată de politica germană.

Alţii, în schimb, ar vota, dar întâmpină probleme din cauza unei legi care le îngrădeşte acest drept. Legea cu pricina prevede că germanii care îşi au reşedinţa de peste 25 de ani în străinătate, trebuie să dovedească, într-un mod sau altul, că mai au relaţii cu ţara de baştină pentru a putea vota. Ceea ce nu-i deloc aşa de simplu. Simplu e pentru un german care e angajat la o instituţie germană, cum ar fi Institutul Goethe sau dacă activează în asociaţii şi organizaţii germane sau dacă îşi câştigă banii în Republica Federală.

Angelika Stucke e un astfel de caz. Ea locuieşte de peste 25 de ani în localitatea spaniolă Miraflores, dar scrie romane în limba germană care apar la edituri din vechea ei patrie. Cu toate acestea nu e simplu, iar decizia asupra dreptului la vot depinde, în cele din urmă de funcţionarul pe biroul căruia ajunge cererea ei. Cu alte cuvinte, dacă acesta consideră că legăturile ei cu Germania sunt încă destul de strânse.

Cu paraşuta şi avioane de luptă

În cazul militarilor germani staţionaţi în străinătate, armata se îngrijeşte ca buletinele de vot prin poştă să ajungă la timp la destinaţie, mai întâi la alegători, iar apoi la Biroul electoral. Chiar şi în situaţii dificile se găseşte de regulă o cale. Marinarii germani de pe fregata "Niedersachsen" (Saxonia Inferioară) au intrat în posesia buletinelor de vot pe o cale cu totul neobişnuită. Un avion de recunoaştere spaniol a paraşutat în mare o capsulă cu documentele respective, pe care au pescuit-o apoi soldaţii germani. Astfel de cooperări la nivel militar nu sunt o raritate.

Cercetătorii aflaţi la bordul vasului "Steaua Polară" în Marea Weddel din Antarctica vor urmări dumincă desfăşurarea scrutinului parlamentar pe monitoarele computerelor, ştiind însă că preferinţele lor electorale n-au putut fi luate în considerare. La data la care au pornit la drum din Chile, documentele destinate votului prin corespondenţă nu erau încă disponibile. Şi alţi cercetători germani din Antarctica se află în aceeaşi situaţie. Datorită condiţiilor climatice nefavorabile, zborurile la staţiile de cercetare au fost sistate până în octombrie.