Cu picioarele pe pământ

Cotidianul parizian independent admite că o intervenţie militară este extrem de periculoasă, dar constată că pasivitatea e cu mult mai rea, devreme ce se ştie de ce atrocităţi este capabil un Gaddafi, care a ameninţat să-şi înece în sânge ţara şi s-o treacă prin foc şi sabie.

Încât, potrivit Le Monde, „Nicolas Sarkozy are dreptate. E nevoie de o intervenţie militară întru consolidarea poziţiei rebelilor din Bengazi. Americanii şi europenii ar avea mijloacele necesare. A venit timpul să le folosească", solicită, cu voce mai degrabă stinsă, cotidianul parizian.

Or, este vădit că prea puţine ţări împărtăşesc dorinţa Franţei şi Marii Britanii de a trece la fapte spre a nu-l lăsa pe tiranul de la Tripoli să triumfe. Nu doar Rusia şi China şi-au manifestat circumspecţia sau opoziţia faţă de o intervenţie militară, ci şi SUA şi Germania.

În răstimp, toţi ochii europenilor sunt aţintiţi în continuare asupra reactoarelor nipone. Pericolul topirii nucleului lor radioactiv i-a înnebunit pe mulţi, în vestul continentului, a distrus consensul pro-nuclear al Franţei şi a determinat revocarea politicii energetice a guvernul german.

Decizia executivului de la Berlin de a scoate din funcţiune 7 din cele 12 centrale atomice germane e intens analizată şi comentată de editorialiştii apuseni. La stânga spectrului politic, Frankfurter Rundschau salută această hotărâre, dar deploră caracterul ei tardiv. Mittelbayerische Zeitung observă că închiderea centralelor e foarte populară în Germania.

Unele ziare regretă că vizate sunt doar reactoarele mai vechi şi mai nesigure, ori că decizia adoptată de cancelarul Merkel este doar vremelnică.

În răstimp, câteva ziare conservatoare, între care Frankfurter Allgemeine Zeitung, Die Welt şi Kieler Nachrichten avertizează, oarecum timid, că Germania nu e singură pe lume. În jurul ei, marile puteri mizează în continuare pe atom şi „nu vor renunţa la acest tip de energie doar pentru că germanii o doresc”, scrie ziarul din Kiel.

Potrivit aceloraşi observatori, nu trebuie luate hotărâri precipitate, iar Republica Federală are un necesar energetic depăşind mult resursele refolosibile de care dispune în prezent. Ziarul de dreapta din Frankfurt scoate în evidenţă eventualitatea ca, renunţând la reactoarele proprii, Germania să-şi pună în pericol securitatea energetică şi competitivitatea şi cere Berlinului să se ferească de orice exagerări.

Neue Zürcher Zeitung ironizează febrilul activism nuclear al executivului german, care şi-a motivat volta în politica energetică afirmând că evenimentele din Japonia ar constitui o noutate absolută în istoria tehnicii. Potrivit ziarului, acest "penibil" activism de dată nouă ar avea un clar substrat politic, fiind menit să-i calmeze pe alegători înaintea scrutinelor regionale germane.

Aceiaşi acuză s-a lansat şi La Paris, unde Le Figaro învinuieşte opoziţia de stânga din Franţa de tentativă de manipulare a electoratului prin intermediul fricii de o catastrofă nucleară de tip nipon. Ziarul salută însă propunerea premierului Fillon de a verifica toate instalaţiile franceze.

Der Standard de la Viena evidenţiază neajunsul ecologic major al renunţării la centralele nucleare, câtă vreme cele 17 reactoare din Germania economisesc cam tot atâtea gaze cu efect de seră câte produc automobilele. Şi ziarul austriac Die Presse critică pripeala adoptării unor decizii în baza unui accident nipon care nu oferă încă nici un fel de informaţii consistente.

Fără să ştie dacă la Fukushima se va evita dezastrul cel mare al topirii miezului radioactiv, Corriere de la Sera din Milano scoate în evidenţă puternicul contrast dintre admirabila atitudine calmă, sobră, rezonabilă a japonezilor şi ascuţitele emoţii manifestate de occidentali. „E corect să-ţi faci gânduri despre riscurile energiei nucleare, dar nu pierzându-ţi uzul raţiunii”, scrie în context ziarul milanez.

La Praga, Lidove Noviny notează că nu există aprovizionare energetică lipsită de orice pericol, iar alegătorii care cer totuşi riscul zero vor trebui să bage adânc mâna în propriul buzunar, ca să plătească preţul piperat al renunţării la energia nucleară. În fine, la Madrid, El Mundo o acuză pe „Angela Merkel de răspândire a panicii" şi cere responsabililor europeni să-şi păstreze sângele rece şi capul pe umeri.

Autor: Petre Iancu
Redactor: Robert Schwartz