Cu sacii rupţi ai Justiţiei în căruţa europeană

Cu o diplomatie nedisimulata, comisarul comunitar pentru Justitie, Franco Frattini, a daruit cuvinte de lauda in toate directiile, salutand progresele inregistrate de Guvernul Calin Popescu Tariceanu dar si demersurile reformiste ale ministrei Monica Macovei. Responsabilul european s-a ferit sa lase in urma chiar si cel mai firav semn de simpatie fata de vreuna dintre taberele arcului guvernamental.

Dar acestea sunt detalii, gentelmanisme politice numai bune de cosmetizat o imagine vraiste a unui sistem judiciar care ingreuneaza ritmul apropierii de Uniunea Europeana. Adevarata stare a justitiei nu se masoara in angajamente si dispute intre bransele dreptului, la nivel de practicieni sau teoreticieni. Masura reala e data de evaluarile expertilor comunitari de rang inferior, mici rumegatori de informatii de la Bruxelles pe care, de regula, nimeni nu ii baga in seama. Luna trecuta a avut loc, la Roma, o reuniune a Comitetului pentru Eficientizarea Justitiei iar concluziile cu privire la Romania sunt cel putin dureroase. Legislatia romaneasca abunda de anacronisme, cel mai la indemana exemplu fiind procedurile complicate, greoaie si interminabile de judecare a cauzelor foarte simple. E cat se poate de limpede, in atari conditii, de ce, anume, increderea populatiei in actul de justitie nu se ridica la o cota laudabila si din ce motive cetatenii agresati fizic sau moral in viata de zi cu zi recurg la atat de romanescul «nu am ce-i face» si se multumesc sa injure in barba. Si ne mai miram ca Romania se afla in partea dinspre coada clasamentului fericirii natiunilor, difuzat recent. Cert este ca, iata, furtul dovedit al unui portofel consuma la fel de multa energie ca si cazul Tender.

Sigur ca discursul purtat cu sine la Bucuresti de Franco Frattini nu este doar o atitudine de oaspete civilizat ci aduce si lamuriri cu privire la tendintele politice de la Bruxelles. Insa faptele raman iar cele doua domenii de maxim interes, combaterea coruptiei si implementarea efectiva a reformei revin, se pare, in sarcina Uniunii Europene, dupa aderare. Un mecanism in acest sens va fi pus la punct cu ocazia misiunii expertilor comunitari, ce va avea loc la sfarsitul acestei luni, si va fi avansat spre aprobare odata cu concluziile privind evolutiile Romaniei din raportul de monitorizare ce va fi prezentat pe 26 septembrie.

Alte doua puncte sensibile nerezolvate inca de Romania la capitolul Justitie si Afaceri Interne sunt stoparea (pe cat se poate) a spalarii banilor si administrarea frontierelor. Frattini a vorbit despre ele dar a confirmat, totodata, ca exista, la Bruxelles, un consens cu privire la acceptarea Romaniei in virtutea deciziilor politice si a experientelor anterioare acumulate in momentul admiterii altor actuali membri comunitari.