Cu Wilders la tribunal

Politician din categoria populiştilor de extremă dreaptă, Geert Wilders a pus, într-un film, cap la cap secvenţe care, decriptate la nivelul bunului simţ, nu sunt altceva decât incitare la violenţă colectivă anti-musulmană. Tipul acesta de discurs, de altfel, i-a adus notorietatea. În presa olandeză, politicianul cu păr de un blond extrem a cerut impozite pe baticul purtat de femeile musulmane; tot acolo, în presa din ţara sa, a vorbit despre violenţele tinerilor marocani ca despre o consecinţă a culturii şi religiei în care aceştia au crescut. În fine, Coranul ar fi, cum susţine Wilders, o carte la fel de fascistă ca şi "Mein Kampf"-ul lui Hitler şi, prin urmare, ar trebui interzis. Politicianul de 46 de ani este foarte mândru de faptul că el şi formaţiunea pe care o reprezintă au "curajul de a spune ceea ce alte partide se feresc să spună: că islamul nu este atât o religie cât o ideologie periculoasă" şi tocmai de aceea, imigraţia din lumea musulmană ar trebui stopată.

Cariera politică a lui Wilders părea sfârşită când liberalii l-au exmatriculat, tocmai datorită radicalismului. L-a salvat, dacă se poate spune aşa, asasinarea regizorului Theo van Gogh, un critic al islamului. Iar noul său partid, al Libertăţii, a reuşit să obţină cel de-al doilea scor în europarlamentarele din 2009, câştigând patru mandate.

Instanţa olandeză încearcă să delimiteze, acum, libertatea de exprimare, într-o tentativă de a stabili o plajă morală a discursului politic. Wilders a atacat musulmanii pe motive religioase şi non-occidentalii pe motive de rasă. Ceea ce, cred juriştii olandezi, înseamnă că a semănat ură. În cel mai rău caz, la finalul unui proces care va dura luni, Wilders ar putea fi condamnat la închisoare - un maxim de doi ani. Un lucru este, însă, clar: dacă ar avea acum loc alegeri parlamentare în Olanda, Partidul Libertăţii ar deveni cel mai puternic din Legislativ.

Autori: Kerstin Schweighöfer / Cristian Ştefănescu
Redactor: Ioachim Alexandru