Cuba cântă şi dansează

A supravieţuit unor tentative de asasinat şi s-a refăcut după o complicaţie intestinală care, de regulă, la vârsta pe care o are Fidel Castro, doboară definitiv şi irecuperabil. "M-au declarat de atâtea ori mort încât, atunci când va fi să mor, nu o să creadă nimeni", a glumit, recent, El Lider Maximo de la Havana, în cinstea căruia, vreme de trei zile, Cuba cântă şi dansează.

Cât timp fostul preşedinte a stat prin spitale, fotoliul de parlamentar al lui El Comandante in Jefe a rămas neocupat. Până săptămâna trecută. Îmbrăcat în tradiţionala sa uniformă verde-măslinie, la braţul soţiei, Castro le-a vorbit tovarăşilor săi din Legislativ - dar, în general, despre politica adevărată, mare, internaţională. Despre, de exemplu, riscul unui război atomic generat de tensiunile dintre capitalişti şi Iran.

Un mare spirit nu se coboară la problemele mărunte ale unui preşedinte. De situaţia din Cuba se ocupă fratele mai mic al liderului suprem, Raul Castro, în funcţia de şef al statului din 2008.

Face Fidel iarăşi jocurile la Havana? Sigur, întrebarea are sens în special prin prisma speranţelor exprimate de anumite ziare cu trecere la exilul contra-revoluţionar cubanez. Miami Herald, de exemplu, se întreabă, sub ochii refugiaţilor cubanezilor din Florida, în ce măsură ar exista disensiuni între fraţii Castro.

Motive ar fi, desigur. Întâi de toate, "reformele sturcturale şi conceptuale" din economie, iniţiate lent şi prudent de Raul, au fost un semn că timpurile vin, totuşi, şi peste Cuba.

Cel puţin peste taximetrişti şi coafeze, printre primii cubanezi cărora li s-au oferit licenţe de afaceri private. Apoi, în virtutea noii prietenii cu Biserica Romano-Catolică, acelaşi Raul a permis eliberarea unor deţinuţi politici şi de conştiinţă, expediindu-i, e drept, către Spania. În fine, tot Raul a fost cel care a anunţat că dialogul cu Statele Unite este oricând posibil, indiferent care ar fi subiectele de pe agendă.

Este vorba, se vede de la poştă, despre paşi inimaginabili pe vremea lui Fidel. Chiar şi corespondenţii presei străine din Havana caută să se lămurească dacă există o ruptură între ortodocşii marxismului din cercurile fidel-dogmatice şi aripa "socialismului actualizat", apropiată de mai pragmaticul Raul.

La o privire mai atentă, însă, peisajul pare a-şi menţine, în mare, nealterate atât structura cât şi detaliile. Iar criza economică în care Cuba continuă să se adâncească nu se rezolvă cu jumătăţi democratice şi liberale de măsură. Şi în nici un caz cu cele trei zile de antren şi bună dispoziţie decretate de partid şi de stat în cinstea celei de-a 84-a zile de naştere a lui El Lider Maximo.

Autor: Cristian Ştefănescu
Redactor: Ovidiu Suciu