Cui nu-i pasă de Uniunea Europeană?

Kremlinul şi parlamentul de la Bucureşti nu par a se sinchisi nici de îndemnurile nici de avertismentele Uniunii Europene fie că este vorba de războiul din Caucaz şi de ambiţiile imperiale ale Moscovei, fie că în discuţie se află respingerea de către Camera deputaţilor a solicitărilor DNA de ridicare a imunităţii parlamentare în cazul deputaţilor Adrian Năstase şi Miron Mitrea, acuzaţi de corupţie.

Să abordăm însă temele în ordinea importanţei lor reale în plan global.

Cînd o criză internaţională iese din faza ei acută, mulţi îşi reclamă rolul de salvatori scrie DIE WELT pe prima pagină, oprindu-se la demersurile acţioniste ale preşedintleui Sarkozy, deţinătorul preşedinţiei prin rotaţie a Uniunii Europene. Şeful Palatului Elysee mizează pe efectul catalizator al tentativelor sale pacificatoare în Caucaz deşi criza însăşi demonstrează cît de redusă este influenţa Uniunii Europene şi a Statelor Unite asupra Moscovei. Şi cu toate că de astă dată Franţa a intervenit prompt şi profesionist, nu poate fi trecută cu vederea falia ce străbate spaţiul comunitar. Din cauza istoriei ca şi a învecinării lor cu Rusia, est-europenii înregistrează cu o sensibilitate sporită pulsiunile imperiale ale Moscovei drept care s-au solidarizat imediat şi categoric cu Georgia.Restul partenerilor europeni şi Germania mai cu seamă, au fost ceva mai reţinuţi constată cotidianul DIE WELT atrăgînd atenţia asupra a două tipuri de priorităţi ale Europei: cea dintîi - de moment, vizează detensionarea situaţiei din Caucaz, cea de-a doua - de durată, dar nu mai puţin stringentă, este elaborarea unei politici comune care să tempereze ambiţiile Moscovei.

Deocamdată Sarkozy a cules laude şi critici de pe urma medierii conflictului. Laude pentru planul propus, critici pentru concesiile făcute Kremlinului scrie NEUE ZÜRCHER ZEITUNG.

Condoleezza Rice în schimb, pe lîngă sprijinul acordat Georgiei trebuie să înlăture orice bănuială că avioanele americane de luptă ca şi navele militare care se îndreaptă spre Georgia ar avea altă misiune decît aceea de a transporta ajutoare umanitare atrage atenţia NEW YORK TIMES şi continuă: Statele Unite şi Europa au ignorat prea îndelung această criză. Preşedintele Bush a dorit să fie pe placul ambelor părţi. L-a flatat pe preşedintele Saakaşvili cînd acesta a iritat Moscova, şi-a întors privirile însă cînd Putin şi-a tiranizat vecinii iar reprezentanţii Casei Albe s-au mulţumit să declare că l-au avertizat pe preşedintele Georgiei asupra riscului de a trimite trupe în Osteia de Sud şi de a cădea astfel în capcana întinsă de Kremlin. Dar se pare că argumentele lor nu au fost suficient de convingătoare - conchide cotidianul american citat.

„A muri pentru Georgia ? „ titrează interogativ SÜDDEUTSCHE ZEITUNG un comentariu pornind de la ideea că deşi proaspătul şi scurtul război din Caucaz are cauze vechi, el este în aceeaşi măsură şi rezultatul unor erori recente.

Impresia că istoria se repetă, creată de conflictul ruso-georgian , o poate avea şi observatorul ultimelor evoluţii în Parlamentul României căruia îi pasă prea puţin de ce recomandă şi revendică Uniunea Europeană în domeniul combaterii corupţiei, în cazul de faţă.

Corespondenta cotidianului SÜDDEUTSCHE ZEITUNG la Bucureşti semnează un articol pornind de la respingerea de către Camera Deputaţilor a solicitării DNA de ridicare a imunităţii parlamentare a deputaţilor Adrian Npstase şi Miron Mitrea. Cît despre viitorul campaniei anticorupţie în România, el depinde şi de arbitrarea disputei create în jurul unei noi conduceri a DNA rezultă din cuprins. Fiindcă deşi activitatea lui Daniel Morar şeful instituţiei menite să combată corupţia a fost apreciată în termeni favorabili în raportul UE din iulie curent, deşi Bruxelles-ul a recomandat menţinerea în funcţie a actualului şef DNA al cărui mandat a expirat miercuri, totuşi ministrul justiţiei Cătălin Predoiu a făcut o altă propunere controversată în persoana Monicăi Şerbănescu, avînd aceasta strînse legături tocmai cu procurorii care în timpul guvernării Năstase au avut ultimul cuvînt de spus. Şi cine are ultimul cuvînt de spus acum? Din finalul articolului, cititorul află că deşi Cătălin Predoiu apreciază activitatea lui Daniel Morar, parlamentul îl urăşte într-atît pe temerarul jurist încît vrea să desfiinţeze pînă şi DNA, la a cărui conducere el rămîne încă trei luni, preşedintelui Băsescu revenindu-i în cele din urmă greaua misiune de a decide dacă Monica Şerbănescu va prelua sau nu conducerea incomodei instituţii…