Cum e să fii trandafir in tangoul germano-american?

Lübecker Zeitung scrie despre încercarea americanilor de a zădărnici intenţiile Rusiei de a se ridica în industria automobilistică. Geostrategia economică a gigantului General Motors în raportul cu Rusia e de înţeles. Pentru cei de la Opel, însă, totul nu este decât o joacă amară a altora cu propriile temeri. O stare de poker, cum titrează şi Frankfurter Allgemenie Zeitung, de altfel: cărţile se amestecă iar şi iar, americanii plusând acum ca şi cum le-ar fi intrat al patrulea as. Doar că, odată ieşit din zbuciumul negocierilor cu General Motors, Opel va intra în zbuciumul propriei supravieţuiri – şi acesta va dura, conchide Märkische Oderzeitung.

Der Standard, care apare la Viena, scrie, cu prudenţă, despre un nou început la Agenţia Centrală de Informaţii a Statelor Unite, pe fondul promisiunilor de reîmprospătare morală, lansate, la început de mandat, nu mai departe de cel mai recent ianuarie, de preşedintele Barack Obama. Misiune deloc simplă, date fiind reticenţa republicanilor faţă de anchetarea CIA şi nevoia lui Obama de a-şi ţine adversarii parlamentari aproape în vederea altui proiect politic major – reforma sănătăţii. Iar republicanii, crede Süddeutsche Zeitung, vor un singur lucru: Obama trebuie să eşueze; argumentul: tocmai respingerea categorică a investigaţiei în cazul torturilor din închisorile CIA.

Acum câteva zile, o scânteie a incendiat relaţiile dintre Israel şi Suedia. Un articol neinspirat, publicat de un ziar scandinav, a supărat, pe bună dreptate, lumea israeliană. În replică, o iniţiativă civică din Israel a propus boicotarea celor mai celebre branduri suedeze – IKEA şi Volvo. Atâta doar că, notează Frankfurter Allgemeine Zeitung, chemarea nu a avut ecourile aşteptate. Mai mult: şeful diplomaţiei israeliene a criticat dur Suedia însă circulă, pe mai departe, în maşina de serviciu care, una peste alta, este – şi va rămâne – un Volvo.

În fine, la Berlin, Tageszeitung se ocupă de un subiect central- şi est-european, concentrându-se pe evoluţii din Ungaria: asociaţii de părinţi au forţat campanii de segregare în şcoli, încercând astfel să-şi ţină odraslele departe de copiii romi; pe astfel de iniţiative s-a construit extremismul de dreapta care de la sloganuri rasiste a trecut la un militantism politic şi a reuşit să atragă un bazin electoral consistent – Jobbik, aripa politică a interzisei grupări paramilitare de dreapta Magyar Garda, a obţinut 15% din voturi la recentele alegeri europene.

Autor: Cristian Ştefănescu
Redactor: Robert Schwartz