Cum o duc irakienii?

Mulţi irakieni duc lipsă de apă curată, de curent electric, ba chiar, ce ironie pentru a ţară atât de bogată în ţiţei, de produsele obţinute din aur negru.

In 2004, Andrea Hilger, colaboratoarea unei organizaţii umanitare particulară, revenea acasă de la o convorbire purtată la ministerul irakian al sănătăţii. Femeia era frustrată din pricina „extrem de proastei aprovizionări cu apă potabilă în special a populaţiei din zonele rurale”. Lipsa de apă curată începuse să provoace epidemii de diaree, tifos şi holeră.

Aceasta era situaţia la 10 luni după cucerirea Bagdadului de către coaliţia condusă de americani. După alţi 4 ani, situaţia nu s-ar fi ameliorat de fel în anumite regiuni ale ţării, afirma UNICEF la finele anului trecut. Diareea şi holera vor continua deci să facă ravagii, din pricina inexistenţei unui sistem adecvat de canalizare şi epurare a apei.

Acest pericol, e cu atât mai mare, cu cât şi îngrijirea medicală irakiană lasă mult de dorit, dacă nu e de-a dreptul „catastrofală”, după cum a calificat-o recent Crucea Roşie Internaţională, devreme ce şi medicii şi profesorii universitari au părăsit Irakul în masă.

Mizerabilă continuă să fie şi aprovizionarea cu energie electrică. Infrastructura irakiană e la pământ. Iar reconstrucţia ţării, după ani de zile de sancţiuni internaţionale şi de războaie progresează extrem de lent.

Complicaţii suplimentare provoacă extinsa corupţie şi nepotismul, care nu s-a evaporat câtuşi de puţin după înlăturarea sângeroasei dictaturi a lui Saddam Hussein. Proporţiile corupţiei afectând Irakul l-au zguduit chiar şi pe senatorul american Tom Harkin, potrivit căruia „aproximativ 8,8 miliarde de dolari au dispărut pur şi simplu sub vechea administraţie civilă. Unde au rămas aceşti bani? Nu ne putem spăla pe mâini, ca şi cum am fi nevinovaţi, fiindcă aşa ceva nu e admisibil”, a mai declarat Harkin revoltat.

Nu se ştie câte miliarde de dolari au încăput în Irak pe mâna unor escroci şi hoţi. Din cauza lipsei de încredere în administraţia irakiană, firmele străine evită să investească în industria petrolieră irakiană. Pentru revitalizarea acestei branşe ar fi nevoie de investiţii în valoare de circa 75 de miliarde de dolari. Imperativă este şi ameliorarea în continuare a situaţie securităţii, astfel încât inginerii şi geologii să nu se mai teamă că vor fi ucişi dacă încep să caute petrol.