Cum priveşte lumea spre Moscova şi cum vede Moscova lumea?

Cînd preşedintele Barack Obama îşi va începe convorbirile la Moscova, în discuţie va figura din noua dezarmarea nucleară, dar nu numai. Lumea priveşte spre Moscova dar nicidecum cu sufletul la gură ci cu relaxare, scrie DIE PRESSE continuînd să focalizeze relaţia Washington Moscova în următorii termeni:

Desigur, Statele Unite ale Americii mai sunt încă unica superputere chiar dacă ele sunt fragilizate economic şi slăbite în cîmpul politicii internaţionale; Rusia continuă să fie o mare putere militară cel puţin în domeniul armelor nucleare; în postura de putere energetică, ea îşi joacă muşchii deşi pe piaţa furnizorilor de materii prime intră, economic vorbind, în categoria mijlocie. Şi spre deosebire de Statele Unite,Rusia nu dispune de un potenţial soft-power, nu are un sex-appeal socio-cultural în lume. Cît despre vecini, ei par a se teme din nou de ea, fără a o supraestima dar nici subaprecia.

Atitudinea elitei politice a Rusiei faţă de Statele Unite poate fi subiectul unui roman psihologic, scrie de astă dată BERLINER ZEITUNG, explicîndu-şi aserţiunea: Nu trece o zi fără ca prăbuşirea Americii, amurgul hegemoniei sale militare sau devalorizarea dolarului să nu fie invocate. Dar cu cît mai frecvent este adus în discuţie declinul unei ordini mondiale unipolare cu atît mai monoman este modul de gîndire al elitelor Kremlinului. Pe imaginara hartă a lumii pe care ele au trasat-o, Statele Unite ar da la o parte celelalte puteri. Washingtonul a devenit o reală obsesie.

Aprioric, vizita preşedintelui Obama la Moscova nu pare aptă să spulbere obsesiile Kremlinului - se poate deduce din comentariul publicat în NEUE OSNABRÜCKER ZEITUNG în avanpremiera sosirii preşedintelui Obama în Rusia.

Medvedeev a temperat aşteptările optimiştilor, în măsura în care pare dispus să accepte o reducere a arsenalului nuclear doar dacă Washingtonul va renunţa în schimb la scutul antirachetă din Polonia şi Cehia. Or, deşi Obama nu ţine la acest proiect cu aceeaşi încrîncenare ca Bush, cîtă vreme Iranului i se îngăduie să-şi ducă la împlinire visul nuclear cu ajutorul tehnologiei ruse, nici preşedintele american nu va devia nici măcar cu un milimetru de la poziţia adoptată. Washingotnul nu se va mai împotrivi nici unui posibil atac militar al Israelului împotriva reactoarelor nucleare ale mullahilor. Aşadar, există suficient potenţial conflictual pe ordinea de zi a convorbirilor americano-ruse, potenţat şi de problematica georgiană şi de cea nord-coreeană. Totuşi, Moscova intenţionează să le ofere americanilor o cale de acces pentru a-şi aproviziona trupele în Afganistan, motiv pentru care Obama apreciază la rîndul său cursul politicii lui Medvedeev în favoarea unei liberalizări a societăţii ruse. Numai că, pentru un nou început al relaţiilor bilaterale, aceasta este prea puţin, conchide sceptic ziarul german citat.

Vizita la Moscova este însă şi o piatră de încercare pentru capacitatea lui Obama de a păşi cu aceeaşi siguranţă pe fîşia îngustă ce separă idealismul de pragmatism, anticipează DER STANDARD.

Şi tot la Moscova, Obama va trebui să-i reamintească gazdei sale unele reguli de joc care trebuie respectate pe eşichierul politicii mondiale astfel încît Rusia să poată realmente îndeplini un rol de actant–adaugă SVENSKA DAGBLADET.

Tot în ediţia de azi, ziarele germane şi occidentale se mai opresc asupra situaţiei din Iran, unde cotidianul LE PARISIEN întrevede fisuri grave în monolitul conducerii de la Teheran. Fisuri, pe care mullahii încearcă să le chituiască recurgînd la represalii, atrage atenţia EL PAIS.

Cît despre demonstraţia de forţă a omului slab de la Phenian, FRANKFURTER ALLGEMEINE ZEITUNG, scrie, referindu-se la Coreea de Nord, că ea se va întoarce ca un bumerang împotriva promotorilor comunismului epocii de piatră, încurajînd Coreea de Sud, care se simte ameninţată de armele nucleare ale să-şi reitereze cererea de a dispune de propriul sistem disuasiv nuclear, Japonia însăşi urmînd să-şi modifice atitudinea.

Iar puciştilor din Honduras, prin suspendarea apartenenţei ţării la Organizaţia Statelor Americane, scrie SÜDDEUTSCHE ZEITUNG, li se va da de înţeles că nu cu armele se rezolvă conflictele politice.

În sfîrşit, NEUE ZÜRCHER ZEITUNG estimează într-o analiză publicată în paginile sale economice că perspectivele conjuncturii economice a României sunt sumbre, pornind şi de la calculele Băncii Centrale a României al cărei pesimism pare a-l întrece pînă şi pe cel deja notoriu, al Fondului Monetar Internaţional.

Autor: Rodica Binder
Redactor: Robert Schwartz