Cum se alcătuieşte agenda publică la Bucureşti?

Într-o democraţie, mass-media posedă o considerabilă capacitate de a influenţa ordinea plasării subiectelor de dezbatere pe agenda publică. Şi România nu face excepţie de la această regulă.

Cu toate acestea, se întâmplă din ce în ce mai des ca temele promovate de presa de la Bucureşti să nu capteze atenţia cetăţeanului, din simplul motiv că ele nu se încadrează în aria de interes a acestuia.

Un studiu de caz este Theodor Paleologu, actualul ministru al culturii. Fiind un personaj proaspăt pe scena politică şi beneficiarul capitalului de imagine al unui nume celebru, Theodor Paleologu a devenit una dintre ţintele preferate ale presei româneşti. Lipsa de experienţă sau sinceritatea imprudentă au oferit declaraţiilor sale acea încărcătură de senzaţional aflată la mare căutare în redacţiile bucureştene.

Două dintre cele mai importante cotidiene îşi deschid ediţiile de luni cu titluri extrem de critice la adresa lui Theodor Paleologu. Pe prima sa pagină, ziarul „Adevărul” acuză lipsa de reacţie a ministrului culturii în privinţa unei dispute juridice dintre două mari trusturi de presă. Având în vedere că ziarul „Adevărul” este parte directă în acestă dispută, alegerea editorilor poate fi înţeleasă ca un act subiectiv.

Pe de altă parte, cotidianul „Gândul” îşi deschide ediţia de luni cu o declaraţie insultătoare direcţionată de Theodor Paleologu către unul dintre jurnaliştii ziarului. Un derapaj comportamental sancţionat, pe bună-dreptate, prin plasarea pe prima pagină.

Dar acelaşi personaj negativ, Theodor Paleologu, a lansat în ultimele luni câteva declaraţii curajoase pe marginea unor probleme arzătoare care îi privesc pe toţi cetăţenii României. Astfel, ministrul culturii a vorbit în repetate rânduri despre mafia imobiliară implicată în distrugerea clădirilor de patrimoniu, a iniţiat o dezbatere despre oportunitatea alocării de fonduri pentru construirea unor noi biserici şi a vorbit deschis despre problemele cinematografiei româneşti.

Niciunul dintre aceste subiecte nu a fost considerat demn de prima pagină a vreunui cotidian central, deşi temele atinse sunt, neîndoios, de interes public.

Iată cum, în România, agenda publică nu este o funcţie a priorităţilor cetăţii, ci o derivată a intereselor unor individualităţi sau grupuri influente. Aproape orice iniţiativă este înfăţişată publicului printr-o lentilă partizană, colorată în umorile unuia dintre combatanţi. Şi astfel, totul se blochează într-o permanentă gâlceavă.

Autor: Vlad Mixich
Redactor: Alina Kühnel