Cum se poate scăpa de Internet

Ispititor şi cronofag, internetul poate fi asemănat cu cîntecul sirenelor. Dacă isteţul Ulisee nu le-ar fi cerut părtaşilor aventurilor sale pe mare să-şi astupe urechile cu ceară iar pe el să-l lege de catarg spre a le auzi totuşi glasurile, dar spre a nu putea ceda fatalei lor melopei, rătăcitorul erou nu s-ar mai fi întors niciodată în Itaca sa natală, unde-l aştepta fidela şi iubitoarea sa Penelopă.

Deloc întîmplător şi-a intitulat „Ulysses Unbound” sociologul norvegiano-american Jon Elster cartea în care preamăreşte teoretic virtuţile abstinenţei raţionale, care deşi ne limitează posibilităţile, este în ultimă instanţă mai profitabilă decît nechibzuitul şi excesivul consum de indiferent ce, iar în cazul de faţă, de internet.

Nu se ştie dacă informaticianul american Fred Stutzman a citit sau nu scrierea colegului său din anul 2002. El a elaborat însă un program prin care se poate riposta „divertismentului digital”, pornind de la constatarea de bun simţ cum că este din ce în ce mai dificil să nu te laşi furat de Tweets, Pokes şi de tot felul de ştiri şi să nu intri în dialog.

Intitulat Freedom, programul cunoaşte şi alte variante sinonimice precum şi porecle - Cold Turkey, Self Control, Leech Block Rescue Time - şi numără deja peste 300 de mii de utilizatori.

Această nouă formulă de autodisciplinare a navigatorilor în spaţiul internautic se bucură de maximă popularitate în mediul intelectual-artistic.

Ea nu presupune evaziunea totală din mediul digital, ci doar o frecventare raţională, reglementată, disciplinată a acestuia.

Abstinenţa oferă în schimbul orelor de viaţă virtuală petrecute în internet, ore de viaţă autentică, contacte pe viu cu lumea din jur şi cu semenii.

Computerul, în toate variantele sale, graţie noului program, rămîne însă esenţialmente un instrument de lucru, dar încetează să mai furnizeze liberul acces în incontrolabilul şi tentantul, ispititorul spaţiu în care traseele pline de capcane oferite de internet aruncă utilizatorul într-un labirint şi în braţele unui Centaur cronofag.

Noile programe de autodisciplinare, indiferent de denumirea lor, pot trece drept fir al Ariadnei, salvator în vechime pentru miticul Tezeu iar, azi, pentru orice „user disciplinat.”