1. Mergi direct la conținut
  2. Mergi direct la meniul principal
  3. Accesează direct mai multe site-uri DW

Cum se poate întări securitatea la aeroporturile din UE?

2 februarie 2010

După atentatele de la 11 septembrie 2001, UE a dezbătut în repetate rânduri modalităţile rezonabile de întărire a securităţii la aeroporturi.

https://p.dw.com/p/LpAz
Călători aşteptând la aeroportul din München, după o alarmă de terorismImagine: dpa

A fost interzisă posesia la bordul avioanelor în bagajele de mână a obiectelor ascuţite, a lichidelor, gelurilor şi pastelor în cantitate mai mare de 100 de grame.

S-a convenit că, după recentul atentat eşuat de la Detroit, controalele de securitate la cele 400 de aeroporturi din UE trebuie să îndeplinească un minimum de criterii comune. Ţările membre sunt însă cele care decid în privinţa controalelor. Potrivit experţilor, standardele variază de la aeroport la aeroport, de la ţară la ţară.

La aeroportul Schipol din Amsterdam au fost instalate deja aşa numitele scannere corporale. Acestea pot detecta inclusiv armele şi explozibilii aflate sub haine. Deocamdată folosirea aparatelor este în stadiu de încercare iar pasagerii pot refuza să fie scanaţi.

Miniştrii de Interne din UE nu au ajuns deocamdată la un acord în privinţa acestor scannere. Comisia Europeană recomandă introducerea lor la scară largă. Comisarul european desemnat pentru Justiţie, Vivian Reding, cere însă respectarea dreptului persoanei la intimitate, având în vedere că scannerul furnizează detalii complete ale corpului uman:

"Dorinţa noastră de a furniza securitate nu poate justifica orice încălcare a sferei private. Cetăţenii noştri nu sunt obiecte, ci fiinţe umane."

Dubii exprimă şi eurodeputaţii. Guvernul olandez vrea însă să introducă scannerele cât mai repede la toate aeroporturile. Italia intenţionează să instaleze scannerele la aeroporturile Fiumicino din Roma şi Malpensa din Milano. Doar pasagerii care călătoresc în SUA sau Israel vor fi verificaţi cu ajutorul lor.

În Marea Britanie, primul scanner corporal va fi montat pe aeroportul Heathrow din Londra. Franţa va verifica întâi aceste aparate, la Paris urmând să fie executate teste pe voluntari.

Aeroporturile mai mici din UE nu vor investi deocamdată 120.000 de euro pentru a cumpăra un astfel de scanner. Nu este o idee bună ca dezbaterea despre combaterea terorismului să se rezume la scannerele corporale, susţine responsabilul de lupta anti-terorism în UE, Gilles de Kerchove:

Body Scanner Nackscanner Flughafen Sicherheit
Imagini transmise pe monitor de scannerul corporalImagine: AP

„Nu este vorba doar de tehnologia din aeroporturi. Trebuie să adoptăm o strategie multifuncţională. Datele serviciilor secrete trebuie corelate cu cele ale poliţiei. Trebuie să ştim ce paşapoarte s-au furat şi cine ce fel de vize deţine."

Sindicatul Poliţiei germane critică faptul că Germania şi alte state europene au predat controlul la aeroporturi unor firme private. Presiunea costurilor a făcut ca oameni insuficient pregătiţi să execute sarcini de mare fineţe, spune Josef Scheuring, de la sindicatul poliţiştilor.

El solicită prezenţa la aeroporturi a angajaţilor cu înaltă calificare ai poliţiei, aşa-numiţi profileri. Aceştia pot selecta şi filtra persoanele suspecte, pe criterii psihologice, din marea de pasageri şi indica posibilele ameninţări. Modelul este deja utilizat în Israel.

Uniunea Europeană a creat între timp o autoritate responsabilă pentru aeroporturile din UE. Autoritatea cu sediul la Köln se ocupă în principal cu certificarea aparatelor de zbor, lungimea pistelor de aterizare şi antrenarea piloţilor. Instituţia nu este responsabilă şi de securitate, care intră în sarcina autorităţilor naţionale şi a operatorilor de aeroporturi.

În Rusia, dezbaterile europene privind introducerea de scannere corporale sunt de neînţeles. Pe aeroporturile din Moscova există de mai mulţi ani astfel de aparate, fără ca pasagerii să fie informaţi.

Parlamentul European a montat şase asemenea dispozitive după 11 septembrie 2001 pentru propria securitate. Ele nu au fost însă niciodată activate şi sunt scoase în prezent la vânzare. Costul: 725 000 de euro.

Autori: Bernd Riegert/Ovidiu Suciu
Redactor: Petre Iancu