1. Mergi direct la conținut
  2. Mergi direct la meniul principal
  3. Accesează direct mai multe site-uri DW

Curtea Constituţională în centrul luptei politice

Horaţiu Pepine9 ianuarie 2009

La Bucureşti ia amploare disputa legată de OUG care interzice cumularea pensiilor cu salariile în domeniul public.

https://p.dw.com/p/GUxt
Imagine: AP

Disputa a fost pusă într-o nouă lumină după ce Preşedintele, Traian Băsescu, a menţionat, în treacăt, faptul că în situaţia de a cumula pensia cu salariul se află şi 4 judecători de la Curtea Constituţională. La prima vedere a fost un exemplu oarecare menit să ilustreze abuzurile la care se referă Ordonanţa Guvernului, dar care ar putea dezvălui şi un episod al unei lupte politice mai puţin expuse vederii publice, dar nu mai puţin acute. Curtea Constituţională a jucat de-a lungul ultimilor ani un rol exagerat de mare în politică internă, constituindu-se într-un veritabil arbitru între forţele politice. Pînă la modificarea Constituţiei şi reproiectarea întregii arhitecturi instituţionale, Curtea va juca însă pe mai departe un rol politic nefiresc de mare şi aşadar nu este de mirare că ea reprezintă o ţintă politică. Ar fi posibil, prin urmare, ca această ordonanţă a Guvernului să vizeze şi scoaterea din dispozitiv a celor 4 judecători, care nu pot fi consideraţi prietenii politici ai puterii actuale. Ei fac parte din generaţia de politicieni şi magistraţi care au constituit armătura de putere (legală) a regimului Iliescu şi care privesc cu circumspecţie recentele evoluţii politice.

Dar cine sînt cei patru judecători? E vorba de Ion Predescu, Nicolae Cochinescu, Acsinte Gaspar şi Aspazia Cojocaru. Ei sînt principlii autori ai acelor decizii care a făcut posibil eşecul unor acţiuni judiciare, cum ar fi aceea împotriva fostului premier Adrian Năstase şi a altor demnitari ai guvernării PSD. Tot ei sînt aceia care au limitat în bună măsură reforma Justiţiei asumată prin răspundere guvernamentală în primvărara lui 2005 şi care nu doar că au manifestat un tenace conservatorism, dar au provocat şi acţiuni de restauraţie, cum s-a întîmplat în cazul anihilării CNSAS. Ion Iliescu a profitat el însuşi direct de o decizie a CC, care, în dosarele Revoluţiei şi mineriadelor, a interzis instanţelor militare să intreprindă anchete referitoare la civili. Curtea Constituţională a fost ultima rezervă a unei puteri politice, care în ciuda alternanţei la guvernare, nu a aceptat să-şi cedeze cu totul prerogativele.

Preşedintele, Traian Băsescu, a sugerat, joi, în discursul său de la sediul CSM, că aceşti 4 judecători ar putea renunţa la mandatul lor în urma acestei ordonanţe (cine vrea să rămînă în activitate este obligat să restituie toate sumele de bani primite în ultimii ani ca pensie). Atîta doar că tot ei sînt aceia care vor judeca constituţionalitatea legii, deoarece Avocatului poporului, susţinut şi de PNL, a contestat Ordonanţa Guvernului, argumentînd că ea are multe aspecte potrivnice Constituţiei statului.

Lucrurile s-au complicat însă în mod neaşteptat şi au provocat o veritabilă inflamare a opiniei publice din cauză că sub incidenţa Ordonanţei au căzut şi oameni la care nimeni nu se gîndise iniţial, actori, profesori, medici şi care se consideră pe nedrept penalizaţi.