Curtea Constituţională invalidează noul CSM

Curtea Constituţională a admis cele două contestaţii depuse de PDL, care priveau validarea noilor membri CSM aleşi şi a celor desemnaţi de aşa numita „societate civilă". Practic, întregul CSM a fost invalidat şi procedurile vor trebui luate de la capăt.

Criticată din toate părţile pentru deciziile sale alambicate şi părtinitoare, Curtea Constituţională a avut de data aceasta dreptate. Trei dintre membrii CSM, judecătorii Dan Lupaşcu, Lidia Bărbulescu şi procurorul Dan Chiujdea mai deţinuseră un mandat, iar potrivit legii aflate în vigoare nu mai puteau candida pentru încă unul.

Ceea ce s-a întâmplat în cursul alegerilor pentru CSM de anul trecut a pus în evidenţă cât de grav este derapajul Justiţiei şi cât de arbitrară poate fi conduita magistraţilor. Cu toate că se ştia prea bine că un magistrat nu poate fi membru în CSM decât o singură dată, trei figuri importante şi, am putea spune, în gradul cel mai înalt reprezentative pentru aparatul judiciar românesc, au ignorat legea cu bună ştiinţă. Regretabil este şi faptul că abuzul acesta a fost posibil cu contribuţia partidelor de opoziţie, care, în tentativa lor firească, de altfel, de a răsturna putera politică actuală, şi-au rătăcit complet discernământul. În primă fază, Justiţia a abuzat de propria putere ignorând legea, iar în a doua Senatul a validat abuzul Justiţiei.

Abuzul acesta avea o aparentă acoperire legală, deoarece legea impusă de fostul ministru de Justiţie, Monica Macovei, care interzicea membrilor CSM să deţină mai mult de un singur mandat, a fost adoptată după ce fusese instituit primul CSM şi, prin urmare, se putea face apel la noţiunea de retroactivitate. Cei în cauză au mizat pe o interpretare care în trecut dăduse câştig de cauză fostului preşedinte Ion Iliescu. Acesta a candidat în anul 2000 pentru al treilea mandat de preşedinte, deşi Constituţia îi dădea dreptul numai la două.

Ideea că Puterea Judecătoreacă, la fel ca şi Executivul sau Legislativul, poate abuza nu a devenit încă destul de familiară. Totuşi, conduita magistraţilor, care în anii trecuţi şi-au stabilit sporurile de salarii prin decizii judecătoreşti şi care au făcut o amplă grevă disimulată, nu mai lăsa loc la nici o îndoială. Este de aceea meritul Curţii Constituţionale că a reuşit, de data aceasta, să identifice corect derapajul şi să pună capăt unei evoluţii riscante.

Separaţia puterilor în stat pretinde şi un sistem de control reciproc şi de limitare a puterilor. Or, de la instituirea sa în 2004, CSM a părut să se sustragă oricărui control, devenind un organism independent, e adevărat, dar totodată şi unul discreţionar.

În urma deciziei de marţi a Curţii Constituţionale, alegerile pentru CSM vor trebui reluate.

Autor: Horaţiu Pepine
Redactor: Petre M. Iancu