1. Mergi direct la conținut
  2. Mergi direct la meniul principal
  3. Accesează direct mai multe site-uri DW

Cuvîntarea premierului israelian A.Scharon

19 decembrie 2003
https://p.dw.com/p/B1Ai
In discursul ţinut de premierul israelian Ariel Scharon acesta a ameninţat că în cazul în care procesul de pace din Orientul apropiat va eşua, Israelul va trasa unilateral graniţa ce-l va despărţi de ţinuturile palestiniene. Cotidianul New YORK Times critică astăzi această ameninţare şi consideră că Scharon nu a servit eforturilor de pace. Ambele părţi, scrie ziarul trebuie să conlucreze. Cuvîntarea lui Scharon cuprinde cîteva asigurări importante şi anume că Israelul nu are intenţia de a-i guverna pe palestinieni şi că Scharon poate admite createa unui stat democratic palestinian.

La Torino, LA STAMPA este de părere că Scharon a ţinut un discurs a la Churchill .El s-a adresat în primul rînd israelienil obişnuiţi,.confruntaţi de trei ani încoace cu atentate sinucigaşe palestiniene, cu recesiune economică şi o criză socială profundă. Precum în 1948 Ben Gurion, Scharon a lansat un apel către israelieni ,cerîndu-le să contribuie cu toată energia la consolidarea statului evreu puternic şi democratic.

Schimbare de temă : semnarea de către Iran a protocolului adiţional la tratatul de neproliferare al armeleor nucleare. Cotidianul austriac DIE PRESSE din Viena consideră că el reprezintă şi un succes al diplomaţiei europene şi că iată atunci cînd europenii se unesc ,perseverenţa se răsplăteşte.

Ziarul KOMMERSANT din Moscova crede că Iranul a urmărit mai întîi să scape de represaliile americane. Apoi însă va încerca să divizeze comunitatea internaţională şi să atragă de partea lui mai ales Rusia, care trebuie să devină avocatul Teheranului. Dacă acest lucru va reuşi, atunci rezistenţa faţă de americani va creşte.

Ultimul şef de stat şi de partid al fostei RDG,Egon Krenz a fost pus în libertate înainte de termen,după doar trei ani şi 11 luni. Acuzat de complicitate la omorîrea a patru est- germani, la fost frontieră intergermană, care au vrut să fugă în vest, Krenz a fost condamnat la o pedeapsă privativă de libertate de şase ani şi jumătate. Cotidianul FRANKFURTER RUNDSCHAU se întreabă dacă Egon Krenz va rămîne în memoria colectivă a germanilor?.şi opinează că el nu ar trebui dat uitării pentru că în condiţiile războiului rece a fost ca şi Ulbricht şi Honecker unul din cei ce s-au folosit de idealurile antifasciste şi socialiste, pe care le-au transformat însă într-o sinistră caricatură.