Cvadratura cercului palestinian

La Berlin s-a reunit în cursul acestei săptămîni Cvartetul Internaţional pentru Orientul Mijlociu. In capitala Germaniei, cancelarul Angela Merkel, care conduce în prezent şi Uniunea Europeană a conferit rînd pe rînd cu şefii dipomaţiei americană şi rusă, cu secretarul general al ONU, Ban Ki Moon, pentru ca joi să-i facă o vizită unul din principalii protagonişti ai conflictului israeliano-palestinian. E vorba de preşedintele autorităţii autonome palestiniene, Mahmud Abbas.

"Pe drumul spre soluţionarea conflictului israeliano-palestinian mai e mult de făcut", a declarat cu vădită prudenţă, Angela Merkel, după întîlnirea ei cu Abbas, care conduce şi gruprarea laică Fatah.

Aşa cum era de aşteptat, discuţiile anterioare din cadrul cvadrtetului internaţional nu duseseră la nici un rezultat concludent. Acordul de la Mecca a pus în oarecare încurcătură Comunitatea Internaţională. Care ar vrea să-l ajute pe preşedintele palestinian Abbas, fără să pompeze prea mult în şansele de supravieţuire financiară şi politică şi a organizaţiei teroriste islamiste, Hamas.

UE, de pildă, salută pe de o parte şansa aplanării conflictului civil palestinian prin eforturile, mediate de Arabia Saudită, de formare a unui cabinet palestinian de uniune naţională, cu participarea grupărilor Fatah şi Hamas. Pe de alta, atît europenii cît şi americanii şi cu atît mai mult israelienii insistă ca viitorul executiv palestinian să îndeplinească toate cele trei condiţii ale Comunităţii Internaţionale înaintea ridicării boictului financiar impus autorităţii autonome palestiniene.

Or, gruparea islamistă Hamas, considerată organizaţie teroristă de către statele occidentale şi-a reiterat clar şi fără echivoc refuzul de a accepta aceste condiţii. Hamas nu vrea în ruptul capului să recunoască dreptul la existenţă al statului evreu, să renunţe la terorism şi violenţă şi să-şi asume acordurile israeliano-palestiniene încheiate în trecut. Ei bine, întrebarea cheie rămîne următoarea: Cum se poate negocia pacea cîtă vreme una din taberele angrenate în conflict respinge recunoaşterea existenţei celeilalte?

Concomitent, europenii se tem de efectele unei eventuale perpetuări a embargoului, care ar risca să reacutizeze conflictul civil palestinian.

Pe acest fundal, preşedintele palestinian Abbas şi-a început vizita la Berlin, încercînd s-o convingă pe Angela Merkel, şi prin ea Uniunea Europeană, să ofere un cec în alb viitorului cabinet palestinian, şi să procedeze la ridicarea sancţiunilor adoptate după accesul gruipării Hamas la putere în urma alegerilor palestiniene din ianuarie trecut.

In replică, Angela Merkel a adoptat o atitudine rezervată cerînd, ca prim pas pe calea aplanării conflictului din Ţara Sfîntă, ca palestinienii să-l pună în libertate pe tînărul israelian Gilad Şalit, răpit în iunie trecut de extremişti palestinieni şi ţinut, pînă astăzi, ostatec. In urma eliberării lui Şalit, considerată un demers de reapropiere mutuală, israelienii şi palestinienii ar putea proceda la alte demersuri similare de refacere a încrederii reciproce, a reliefat Merkel.

Abbas, aflat acum la mîna potenţialilor săi parteneri de guvernare a contrazis-o pe şefa executivului german, propunînd un schimb de prizonieri din care să facă partă şi Gilad Şalit. Hamas cere de mult un atare schimb.

Pe de altă parte, ambii demnitari şi-au reiterat la Berlin convingerea că, întru relansarea procesului de pace pe linia soluţiei numite "a celor două state" (israelian şi palestinian) e nevoie să se convingă organizaţia islamistă Hamas să abandoneze calea violenţei şi să îndeplinească şi celelalte două solicitări ale Comunităţii Internaţionale.

Dar preşedintele palestinian a evitat, în mod semnificativ, formularea unui răspuns clar la întrebarea privind intenţiile viitorului cabinet alcătuit de reprezentanţii Hamas şui a propriei sale grupări, Fatah. In context, cancelarul german a ţinut să precizeze că îndeplinirea condiţiilor cvartetului reprezintă premiza sprijinului internaţional oferit proiectatului executiv palestinian. Aceiaşi poziţie reiteraseră miercuri şi reprezentanţii cvartetului internaţional format din SUA, Naţiunile Unite, UE şi Rusia.

Intrucît nu se întrevede deocamdată o înmuiere a poziţiilor islamiste, şansa rezolvării conflictului israeliano-palestinian, fie şi cu implicarea mai puternică a statelor arabe, pe care o doresc europenii, pare, pe moment cel puţin, să fie egală cu cea a rezolvării cvadraturii cercului.