"Daţi Europei o şansă!"

"Cu toţii ştim că Europa se află în criză şi în pericol", începe mesajul celor doi foşti lideri politici, adăugând că nu trece o zi în care "presa internaţională, mai ales cea anglo-saxonă, să nu arunce o lumină proastă asupra monedei comunitare euro".

Valéry Giscard d'Estaing şi Helmut Schmidt admit că ceea ce se scrie corespunde realităţii, dar consideră că actuala criză cu care se confruntă zona euro, ar trebui să-i determine pe oficialii europeni să adopte o politică economică comună. Conform apelului e nevoie de mai multă coeziune la nivel european.

Apelul este adresat de fapt cancelarei Angela Merkel şi preşedintelui Nicolas Sarkozy, anume de a "reveni la cursul politic început de părinţii Uniunii Europene" şi de a-şi uni forţele pentru a "combate eficient aviditatea speculanţilor". "Doar aşa daţi Europei o şansă!" citim în încheierea apelului apărut în săptămânalul Die Zeit.

Frankfurter Allgemeine Zeitung

atrage astăzi atenţia, pe prima sa pagină, că ţările UE sunt nevoite să adopte o politică de austeritate.

Berliner Zeitung

se arată îngrijorat de consecinţele posibile ale acestei politici de economii. Cotidianul berlinez susţine, ce-i drept, că bugetele de stat trebuie consolidate, dar e de părere că dacă în uniunea monetară toţi pun piciorul pe frână, atunci există pericolul de a se aluneca din nou în recesiune. Or, "fără creştere economică datoriile statului nu scad, ci, dimpotrivă, iau amploare" este concluzia articolului menţionat.

Der Standard

din Viena constată că Statele Unite reuşesc mai bine decât partenerii europeni să soluţioneze criza financiară. Autorul articolului apreciază că succesul americanilor rezidă în principiul - vehment criticat în Europa - "hire and fire", cu alte cuvinte în uşurinţa cu care oamenii sunt angajaţi de o firmă, pentru a fi la fel de uşor concediaţi. Europenii nu sunt adepţii acestor practici. Respingerea lor este, pe de o parte, bună pentru societate, dar pe de alta împovărează productivitatea.

"Ungaria îi provoacă pe vecinii săi", titrează Süddeutsche Zeitung din München, referindu-se la noua lege adoptată la Budapesta, în baza căreia orice persoană de etnie ungară, care trăieşte în altă ţară are posibiltatea de a obţine cetăţenia maghiară. Multe state vecine au protestat, înainte de toate Slovacia, unde 520.000 de oameni ar putea deveni posesorii unui paşaport unguresc.

Die Welt

din Berlin analizează un alt fenomen, îngrijorător pentru Germania, pornind de la datele publicate de Oficiul federal de Statistică. În 2009, 155.000 de germani au emigrat, în speranţa unei vieţi mai bune şi, mai ales, a găsirii unui loc de muncă în străinătate. Ţelurile preferate au fost SUA şi Elveţia. Totuşi cifrele sunt în scădere cu 20.000 de persoane, faţă de anul precedent. Alte 600.000 de persoane au părăsit de asmenea Germania, în acest răstimp, cele mai multe pentru a reveni în ţările de origine: Polonia, România şi Turcia.

Pe de altă parte, 734.000 de oameni au imigrat în Republica Federală, majoritatea din Polonia, România, Statele Unite, Turcia şi Bulgaria, cu 39.000 mai mulţi decât în anul 2008. Potrivit datelor statistice, 58 la sută dintre noii sosiţi erau cetăţeni ai UE.

Autor: Medana Weident
Redactor: Petre M. Iancu