Dan Dungaciu: "Am vrut sa facem UE, dar ne-a iesit tot URSS!" - Interviu Ziare.com
9 mai 2013
Publicitate
Directorul Institutului de Stiinte Politice si Relatii Internationale al Academiei Romane a explicat intr-un interviu acordat Ziare.com cum a ajuns Republica Moldova in situatia actuala si care sunt variantele de iesire din criza politica.
Cat despre atitudinea Bucurestiului fata de fratii de peste Prut, acesta critica tacerea politica si mediatica. "Pe 6 mai, de exemplu, s-au implinit 23 de ani de la Podul de Flori, cand, pentru prima data, s-a trecut frontiera URSS fara acte, iar oamenii incingeau hore de bucurie in mijlocul Prutului. Au participat atunci peste un milion de persoane, intr-o actiune unica si care a lasat masca Moscova. Nimeni nu mai vorbeste despre asta, nimeni nu a mai consemnat evenimentul", a comentat Dan Dungaciu in finalul interviului acordat Ziare.com.
Intr-un interviu pe care ni l-ati acordat in februarie, la inceputul crizei politice de la Chisinau, spuneati ca "R.Moldova cade de pe harta" si ca vor fi greu de evitat alegerile anticipate. Cum vedeti situatia acum?
O vad in aceiasi termeni. R.Moldova a cazut de pe harta, adica de pe harta interesului imediat al UE, dar a intrat pe harta preocuparilor si ingrijorarilor Bruxelles-ului. In acest moment, Chisinaul nu mai indeplineste nici macar criteriile politice de asociere cu UE, iar Vilnius nici macar nu se mai intrezareste la orizont. Reactiile recente ale institutilor europene - Comisie, Consiliul Europei, Comisia de la Venetia etc. - arata asta mai limpede decat oricand.
Subliniez acest lucru: nu mai vorbim acum de reactiile unor lideri europeni sau chiar ale unor familii politice europene, vorbim de faptul ca Europa institutionala sanctioneaza unanim Chisinaul pentru ce a putut vota tandemul Filat-Voronin in Parlamentul de la Chisinau.
Este clar ca, desi cam tarziu, oficialii europeni s-au convins ca s-a mers prea departe. Bruxelles-ul nu are cum sa treaca peste cel putin doua legi votate, respectiv legea care dinamiteaza inamovibilitatea Curtii Constitutionale si cea care subordoneaza Centrul National Anticoruptie Guvernului, mai exact premierului. La care se mai adauga si legea cu privire la pragul electoral ridicat acum la 6%, neagreata de Curtea de la Venetia.
Cat despre atitudinea Bucurestiului fata de fratii de peste Prut, acesta critica tacerea politica si mediatica. "Pe 6 mai, de exemplu, s-au implinit 23 de ani de la Podul de Flori, cand, pentru prima data, s-a trecut frontiera URSS fara acte, iar oamenii incingeau hore de bucurie in mijlocul Prutului. Au participat atunci peste un milion de persoane, intr-o actiune unica si care a lasat masca Moscova. Nimeni nu mai vorbeste despre asta, nimeni nu a mai consemnat evenimentul", a comentat Dan Dungaciu in finalul interviului acordat Ziare.com.
Intr-un interviu pe care ni l-ati acordat in februarie, la inceputul crizei politice de la Chisinau, spuneati ca "R.Moldova cade de pe harta" si ca vor fi greu de evitat alegerile anticipate. Cum vedeti situatia acum?
O vad in aceiasi termeni. R.Moldova a cazut de pe harta, adica de pe harta interesului imediat al UE, dar a intrat pe harta preocuparilor si ingrijorarilor Bruxelles-ului. In acest moment, Chisinaul nu mai indeplineste nici macar criteriile politice de asociere cu UE, iar Vilnius nici macar nu se mai intrezareste la orizont. Reactiile recente ale institutilor europene - Comisie, Consiliul Europei, Comisia de la Venetia etc. - arata asta mai limpede decat oricand.
Subliniez acest lucru: nu mai vorbim acum de reactiile unor lideri europeni sau chiar ale unor familii politice europene, vorbim de faptul ca Europa institutionala sanctioneaza unanim Chisinaul pentru ce a putut vota tandemul Filat-Voronin in Parlamentul de la Chisinau.
Este clar ca, desi cam tarziu, oficialii europeni s-au convins ca s-a mers prea departe. Bruxelles-ul nu are cum sa treaca peste cel putin doua legi votate, respectiv legea care dinamiteaza inamovibilitatea Curtii Constitutionale si cea care subordoneaza Centrul National Anticoruptie Guvernului, mai exact premierului. La care se mai adauga si legea cu privire la pragul electoral ridicat acum la 6%, neagreata de Curtea de la Venetia.
Cititi articolul integral pe Ziare.com accesand linkul de mai jos.
Publicitate