Darul lui Schäuble la Bucureşti

La sfârşitul săptămânii trecute, ministrul român de interne Cristian David a fost gazda omologului său german, Wolfgang Schäuble. Deşi vizita ministrului de interne german a trecut aproape neremarcată la Bucureşti, ea a avut o încărcătură simbolică mai specială, în pofida rutinei obişnuite unor astfel de evenimente protocolare.

DURUL POLITICII GERMANE

Wolfgang Schäuble are renumele de a fi unul dintre cei mai conservatori, rigizi şi autoritari politicieni germani. Multe dintre opiniile sale au iscat critici aprinse, ca de exemplu opţiunea sa de a îngheţa tratatul Schengen pe perioada Campionatului Mondial de Fotbal din Germania. Nici vederile sale cu privire la statutul emigranţilor nu sunt dintre cele mai confortabile, Schäuble fiind iniţiatorul unei moţiuni împotriva legii de reformă a cetăţeniei germane, respingând posibilitatea existenţei dublului statut. Un astfel de personaj a vizitat Bucureştiul pe fondul controverselor crescute dintre România şi Italia, pe tema liberei circulaţii a cetăţenilor români.

VIZA SCHENGEN REINTRĂ ÎN SCENĂ

Strânse cu uşa de opinia publică din peninsulă şi de promisiunile electorale, politicienii italieni se văd acum puşi în situaţia de a transforma în fapte mult-clamata politică de îngrădire a emigraţiei. Ministrul de externe italian Franco Frattini a propus recent introducerea amprentării la frontiere a cetăţenilor din afara spaţiului Schengen. Măsura vizează în mod evident libera circulaţie a cetăţenilor români, în memoria cărora sunt încă proaspete umilitoarele proceduri îndurate la graniţele UE înainte de 1 ianuarie 2007. Acceptarea propunerii lui Frattini ar arunca în aer cel mai important avantaj adus României de aderarea europeană, dar în acelaşi timp ar multiplica traumele trecerii frontierei pentru cetăţenii români. Imaginaţi-vă doar mii de români aliniaţi în faţa poliţistilor de frontieră pentru a fi supuşi unei proceduri de amprentare cunoscută doar din filmele cu criminali.

CADOUL LUI SCHÄUBLE

Dacă în urmă cu zece ani presa germană publica reportaje ample despre bandele de români care jefuiau supermarketuri sau depozite, subiectul s-a mutat astăzi în media italiene. Într-o notă ironică am putea să nu observăm eficienţa autorităţilor de la Berlin comparativ cu ineficienţa celor italiene în încercarea de a controla fenomenul infracţional, ci reducţionist, să presupunem că infractorii români au migrat în masă din nordul saxon în sudul latin. Ironie practicată subtil şi de ministrul german de interne, care a declarat la Bucureşti că în Germania nu există probleme din punct de vedere al infracţionalităţii săvârşite de cetăţenii români şi că cel mai probabil, românii care crează probleme au plecat în Italia.

Vizita lui Schäuble a adus un cadou românilor, mai ales date fiind condiţiile actuale. Autoritarul ministru de interne german a subliniat cu fermitate susţinerea ţării sale în demersurile făcute de România pentru aderarea la spaţiul Schengen până în 2011. Totodată el a ţinut să remarce buna colaborare dintre cele două ministere în vederea securizării eficiente a frontierelor.

O ROCADĂ SURPRINZĂTOARE

Noua situaţie creată de puternicul val al antipatiei italiene faţă de România, readuce în actualitate problema liberei circulaţii a cetăţenilor români. Accederea în spaţiul Schengen redevine o temă importantă, lucru semnalat şi de propunerea lui Franco Frattini. În acest context, declaraţiile de susţinere ale ministrului german sunt bine-venite iar încărcătura lor simbolică este importantă. Căci această susţinere vine din partea unuia dintre acele state UE care au manifestat de-a lungul timpului reticenţe serioase cu privire la acceptarea României în comunitatea europeană. În acelaşi timp, unul dintre cei mai vocali susţinători ai României, Italia, se îndreaptă astăzi către adoptarea unei politici brutale care îi vizează şi pe români.

Rocada celor două state europene semnalează în sfârşit, un fapt şi mai important. Pentru întâia dată după 1989, comportamentul individual al emigranţilor români face nemijlocit diferenţa dintre atitudinile a două importante guverne europene. În Germania, şi datorită unei reuşite politici de integrare, emigranţii români par a furniza un model de succes. În acelaşi timp, Italia este bântuită de spectrul criminalului din Carpaţi. Şi într-un caz şi în celălalt, responsabilitatea aparţine în final cetăţeanului român.