Datorii fără precedent pentru SUA

Valoarea datoriilor SUA a ajuns între timp la 9,9 la sută din produsul intern brut, cel mai ridicat nivel înregistrat din 1945. Dacă lucrurile vor continua tot aşa, o cotă a datoriilor de 99 la sută va fi atinsă în zece ani, avertizează Fondul Monetar Internaţional.

"Datorii şi iarăşi datorii, oriunde te-ai uita, în Washington", anunţă postul naţional de radio al Americii, NPR. Iar renumitul analist economic, John Dimsdale comentează ironic: "Starea finanţelor publice nu arată deloc bine în SUA."

Într-adevăr, deficitul astronomic de 1,4 mii de miliarde de dolari este de trei ori mai mare decât în anul fiscal trecut. Este o creştere uluitoare, fiindcă deja între septembrie 2007 şi septembrie 2008, datoria publică netă s-a dublat.

Dramatica îndatorare este mai ales o moştenire a administraţiei George W Bush, cu înlesnirile fiscale acordate celor super-bogaţi, cu multele miliarde cheltuite în campania din Irak şi cu primele pachete de salvare alocate economiei.

Republicanii vor însă cât mai rapid să dea uitării acest aspect.

"Câte semnale de alarmă mai sunt necesare până când prietenii democraţi ai lui Obama din Congres vor trece la combaterea deficitului?", se întreabă John Boehner, purtătorul de cuvânt al republicanilor din Camera Reprezentanţilor. Acesta avertizează că generaţiile viitoare vor fi strivite sub un munte de datorii, dacă preşedintele Obama nu-şi va rectifica politica financiară.

"Spre comparaţie, prin noul deficit al SUA, de aproximativ 950 de miliarde de euro, datoriile pe cap de locuitor cresc în Amercia cu încă 3190 de euro. În Germania creşterea este de numai 1070 de euro, deşi Germania are cel mai mare deficit din istoria sa postbelică", mai adaugă Boehner.

Astfel, fiecare american suportă în total 26700 de euro, datorii de stat.

Obama este conştient că situaţia a devenit dramatică. Spaţiul său de manevră este însă foarte limitat pe fundalul creşterii şomajului şi a unei economii ameninţate de colaps. Pentru a controla explozia datoriilor, este necesară creşterea impozitelor simultan cu reducerea cheltuielilor, subliniază Maja MacGuineas, cercetătoare în domeniul economiei.

Preşedintele Obama a şi planificat aceste două măsuri pentru a finanţa reforma sistemului sanitar. Pe termen mai lung, el va fi silit să facă însă ceea ce a vrut să evite cu orice preţ: să bage mai adâng mâna în buzunarele clasei de mijloc pentru a mai reduce din muntele de datorii.

Autori: Ralph Sina / Ioachim Alexandru
Redactor: Cristian Ştefănescu