Deşeurile radioactive - Sau cum ne otrăvim planeta pentru energie electrică

În tehnologia suedeză, bazată pe capsularea deşeurilor radioactive în recipiente de cupru, îşi pune mari speranţe şi Finlanda, care a şi început să amenejeze un spaţiu de depozitare.

În urma catastrofei din Japonia, nu numai experţii, ci şi suedezii au început să pună la îndoială eficienţa noii tehnologii. Introdus în capsule din cupru cu o greutate de până la 25 de tone, materialul radioactiv ar urma să fie îngropat pentru totdeauna în stâncă de granit.

"Proiectul nostru este rodul a trei decenii de muncă. Am căutat pe tot teritoriul ţării un loc de depozitare potrivit, iar în Forsmark am găsit atât o comunitate dispusă să ne accepte, cât şi un loc ideal. Stânca de granit are o vechime de aproape două miliarde de ani, este intactă şi uscată. Deşeurile radioactive urmează a fi depozitate acolo în condiţii de siguranţă pe o perioadă de o sută de mii de ani. Pentru noi, muritorii de rând, este un interval de timp incredibil de lung, dar sub aspect geologic înseamnă numai o clipită"

susţine Saida Laârouchi Engström, purtător de cuvânt al companiei SKB, profilat şi pe managementul deşeurilor radioactive.

Dacă, după verificarea documentaţiei, guvernul suedez îşi va da acordul, firma SKB ar putea începe lucrările cel devreme în 2013. Depozitul urmează a fi amenajat la Forsmark, pe o peninsulă din Marea Baltică.

Primele capsule cu deşeuri radioactive ar putea fi aşezate în granit, sub o pătură de betonită, în anul 2020. În prezent, compania SKB depozitează reziduurile provizoriu, în bazine cu apă:

"Păstrarea acestora în recipiente este sigură atâta timp cât funcţionează sistemul de răcire. Instalaţia trebuie supravegheată permanent. La suprafaţă trebuie să te aştepti şi la catastrofe naturale de genul celei din Japonia, pe când în pământ materialul ar fi putea fi mult mai în siguranţă"

, adaugă Saida Laârouchi Engström.

Reacţia oamenilor de ştiinţă

Anumiţi experţi pun totuşi la îndoială propunerea companiei SKB. Peter Szakálos, de la Colegiul Regal de Ştiinţe Tehnice din Stockholm, şi-a prezentat rezultatele propriilor cercetări în domeniu. Specialistul suedez susţine că, în lipsa interacţiunii cu oxigenul, pânza freatică ar putea deteriora relativ repede capsulele de cupru.

"Cuprul reacţionează cu cloruri şi sulfaţi, dar şi cu moleculele de apă. Pânza freatică afectează materialul. Experimentele efectuate în laboratoarele noastre au demonstrat că procesul de coroziune poate fi de o mie, sau chiar de zece mii de ori mai rapid decât menţionează firma SKB în analizele sale de securitate"

, spune Peter Szakálos.

La fel precum concernele energetice germane E.ON şi Vatenfall şi cel finlandez, Fortum, SKB luptă pentru construcţia de noi centrale nucleare în Suedia. Specialiştii companiei sunt obligaţi, prin lege, să conceapă şi un plan de depozitare permanentă a deşeurilor rezultate din activitatea centralelor.

Construirea depozitului va fi finanţată dintr-un fond de rezervă administrat de stat. Din acelaşi buget sunt suportate şi proiectele de cercetare în domeniu, care au revenit companiei SKB.

"Industria a vrut să demonstreze că poate rezolva problema depozitării, dar cercetătorii critică tot mai mult metoda propusă. Depunerea cererii pentru construirea depozitului a fost prematură. Avem nevoie urgentă şi de recomandările unor specialişti independenţi"

, afirmă suedezul Mikael Karsson, preşedinte al Asociaţiei Naţionale de Protecţia Mediului.

Guvernul conservator de la Stockholm a pus capăt, în 2009, consensului, respectat de suedezi ani la rând, privind renunţarea la energia nucleară. Ulterior reactoarele au continuat să fie exploatate şi industria încurajată.

Catastrofa din Japonia a zdruncinat însă încrederea suedezilor în tehnologia lor. Alarmată de disputa dintre cercetători şi compania SKB, comisia însărcinată cu evaluarea şi aprobarea proiectului a solicitat prezenţa unei echipe internaţionale de experţi.

Autori: Alexander Buddle, Claudia Ştefan
Redactor: Petre M. Iancu