Deţinuţi pentru Europa

Comunitatea internaţională şi-a manifestat satisfacţia creată de decizia lui Barack Obama de a închide centrul de detenţie de la Guantanamo. Însă atunci când vine vorba despre soarta deţinuţilor, în locul ropotului de aplauze îşi face loc îngrijorarea. În Europa ideea preluării foştilor deţinuţi de la Guantanamo este privită cu scepticism.Dar nu ar fi oare necesar ca în locul consternării morale provocate de înfiinţarea acestei închisori să se manifeste acum din toate părţile şi dorinţa de a coopera în soluţionarea chestiunii?

Europa a perceput problema Guantanamo din perspectiva moralei, a dreptului şi a demnităţii umane, dar a făcut-o cu teamă, consternare şi cu sentimentul că dreptatea se află exclusiv de partea ei. Şi tot Europa a criticat, e drept, permanent închisoarea americană, fără însă a face ceva concret în acest sens. Iar când preşedintele american Obama anunţă închiderea centrului de detenţie de la Guantanamo, europenii se văd deodată stînjeniţi de ideea de a prelua cîţiva deţinuţi.

În cei şapte ani de existenţă , închisoarea de la Guantanamo a servit drept domiciliu pentru nu mai puţin de 800 de deţinuţi, aduşi din toate colţurile lumii. America a întrevăzut în ei "nucleul dur al terorismului internaţional". Dar însăşi internarea acestora de către americani în enclava din Cuba a ridicat serioase probleme de ordin juridic şi moral. Fosta administraţie americană a continuat însă să ofere cu încăpăţânare justificări dintre cele mai variate pentru ceea ce se întâmpla la Guantanamo, vehiculând chiar şi ideea că toate aceste lucruri sunt în interesul lumii întregi.

Organizaţiile umanitare şi guvernele străine au protestat din ce în ce mai vehement împotriva practicilor americane. Cu timpul, o parte dintre cei închişi au fost eliberaţi şi trimişi în ţările lor de origine, unde mulţi au fost însă din nou arestaţi. În momentul de faţă la Guantanamo se află 250 de deţinuţi, 60 dintre aceştia fiind dovediţi nevinovaţi chiar de Statele Unite. Problema este că mulţi dintre foştii deţinuţi nu pot fi trimişi în ţările lor de origine, unde ar fi din nou arestaţi, iar unii dintre ei, chiar condamnaţi la moarte.

Dezbaterea europeană în jurul preluării de deţinuţi de la Guantanamo vizează aşadar persoanele din categoria a doua, cele considerate nevinovate.

Întrebarea este însă alta. Ce se întîmplă dacă, totuşi, aceşti oameni sunt terorişti? Dacă, asemenea celor care au ajuns în Arabia Saudită, care s-au reîntors în structurile Al-Qaida, foştii deţinuţi se dovedesc a fi cu adevărat un pericol? Un lucru este clar, afirmă adversarii ideii transferării deţinuţilor în Europa, America este responsabilă de destinul acestor oameni. America trebuie să-i ajute pe toţi să-şi refacă viaţa. Este acest lucru posibil în Statele Unite? Cel mai probabil, nu. Nu poţi forţa un fost deţinut să trăiască pentru tot restul vieţii în Statele Unite.

Obama nu a cerut încă ajutorul străinătăţii. Ar trebui însă ca în cazul în care o va face, să i se răspundă pozitiv. Indignarea morală îşi are rostul ei dar şi mai importantă este disponibilitatea de a face ceva care să curme nedreptatea.