1. Mergi direct la conținut
  2. Mergi direct la meniul principal
  3. Accesează direct mai multe site-uri DW

De ce nu s-ar institui un cvorum la alegerile parlamentare?

Horaţiu Pepine, DW-Bucureşti3 septembrie 2013

Senatul a respins marţi cererea preşedintelui privind reexaminarea legii referendumului, reconfirmând reducerea cvorumului de participare la 30% din numărul total a alegătorilor.

https://p.dw.com/p/19alc
Imagine: picture-alliance/dpa

Soclicitarea preşedintelui nu avea cum să aibă succes în Parlament, dar ea nu a fost totuşi inutilă. După toate aparenţele scopul preşedintelui a fost să amâne adoptarea legii în aşa chip, încât să amâne şi punerea ei în aplicare. Potrivit deciziei greu de explicat a Curţii Constituţionale, noua lege a referendumului nu ar putea fi aplicată decât de la un an de la data promulgării ei. Aşadar cvorumul redus la o treime nu poate fi pus în joc decât în toamna anului 2014. Potrivit procedurilor, înainte de a fi trimisă la promulgare, legea mai stă 5 zile la secretariatele celor două Camere ca să se ofere răgaz acelora care ar dori să o conteste la Curtea Constituţională. După cele 5 zile, legea este trimisă la promulgare, preşedintele fiind obligat să o promulge în termen de 10 zile, căci este a doua trimitere.

Aşadar legea nouă a referendumului ar putea fi aplicată din octombrie 2014, dacă nu cumva va fi din nou contestată la Curtea Constituţională. O nouă contestaţie nu este exclusă, ceea ce ar face ca legea să poată fi amânată indefinit. Curtea se va întruni greu, va delibera îndelung, va amâna decizia în aşa fel, încât până şi anul 2014 ar putea fi ratat pentru un referendum cu cvorum redus. Totul depinde de cum va evolua opoziţia şi de felul în care înţelege să-şi îndeplinească misiunea.

Este regretabil, în orice caz, că problema de principiu nu a fost discutată serios. Opoziţia a atacat reducerea cvorumului cu argumente populiste intenabile, iar majoritatea, intimidată de acest discurs, a ratat prilejul de a elimina cvorumul integral. Cvorumul de participare, fie el mare sau mic, este impropriu pentru situaţia în care nu se ştie bine câţi cetăţeni cu drept vot există şi mai ales în situaţia în care aproximativ 2,5 milioane dintre ei se găsesc în alte ţări la mare distanţă şi în situaţia de a nu putea vota. Să institui un cvorum de participare de 50%, atunci când se ştie foarte bine că niciodată nu au votat mai mult de 100.000 de cetăţeni români în străinătate şi că nici nu au cum să o facă, este o enormă demagogie. La referendumul pentru aprobarea Constituţiei din 2003 cvorumul a fost îndeplinit foarte greu după două zile de vot şi în plus pe vremea aceea nu se produsese marele exod care a trimis în Vest milioane de alegători potenţiali.

Cu toate acestea majoritatea a fost intimidată de discursul opozanţilor şi a stabilit un cvorum de compromis, nici prea mare şi nici prea mic, adică unul care nu poate fi motivat cu argumente de principiu. De ce 30% şi nu 33% sau 27%?

Ar fi fost mai firesc ca recomandările Comisiei de la Veneţia să fie preluate integral şi cvorumul de participare să fie eliminat în totalitate. Ar fi rămas doar un cvorum de aprobare care este prevăzut şi de legea aflată acum în dezbatere. Astfel propunerea unui referendum ar fi considerată adoptată dacă în favoarea ei s-ar pronunţa cel puţin 25% din numărul total al cetăţenilor cu drept de vot şi, desigur, dacă nu sunt mai multe voturi potrivnice.

De fapt, aşa cum vedem, toate partidele, din diferite motive, se complac în poziţii ilogice. Dacă susţin cvorumul de participare la referendum (de 50% sau 30%) ar trebui, cu exact aceeaşi argumentaţie, să susţină cvorumul de participare la alegerile locale, europarlamentare sau prezidenţiale.